Citate de Honoré de Balzac

Suferința în doi este suferință pe jumătate.

Dragostea este poezia simțurilor. © CCC

Orice suferinta care nu este in acelasi timp si cunoastere este inutila.

Oamenii te apreciaza in functie de utilitate, fara sa tina seama de valoarea ta. (Crinul din vale) © CCC

Când te simţi lovit, apăsat de viaţă, trebuie mai ales atunci să-ţi îndrepţi ochii spre zona solară a speciei: să asculţi muzică, să reciteşti o poezie, să te uiţi la un tablou. Dintr-o dată, simţi cum, de la nivelul râmei, fiinţa ta se ridică pe verticala piscului.

Prea multa suferinta, ca si prea multa bucurie, intrece masura si dureaza putin. Inima omului nu poate sa ramana multa vreme la o extrema.

Destainuieste-ti suferintele, iti alini durerea.

Ne vine atat de greu sa ne despartim de iluzii...care se nasc odata cu viata.

Marile iubiri sunt rare, ca si capodoperele.

Lipsa de gust este unul dintre acele neajunsuri care sunt inseparabile de ipocrizie.

Sunt slabi doar cei crutati de suferinta.

A iubi inseamna a inceta sa traiesti pentru tine, a face ca toate sentimentele omenesti, teama, speranta, durerea, bucuria, placerea sa nu depinda decat de o singura fiinta; inseamna a te cufunda in infinit, a nu gasi nici o limita simtirii, a-ti inchina viata unei fiinte in asa fel incat sa nu traiesti si sa nu gandesti decat pentru a o face fericita; a turna maretie in injosire, a gasi alinare in lacrimi indurerate, placere in suferinta si suferinta in placere; adica a intruni in sine toate contradictiile.

Gloria, trista marfa! Costa mult si nu dureaza.

Intotdeauna iubirea din noi este cea ranita, intotdeauna suferim din cauza iubirii chiar si atunci cand credem ca nu suferim de nimic. (Neasteptata) © CCC

Afacerile nu se trateaza pe baza sentimentelor.

Bezmeticul se acopera, bogatul sau prostul se impopotoneaza, omul elegant se imbraca.

Valoarea caracterelor sporeste valoarea situatiilor.

Femeia este o lira care nu-si dezvaluie secretele decat aceluia care stie sa o faca sa cante. © CCC

Ranile morale se deosebesc de celelalte prin aceea ca se acopera, dar nu se inchid; mereu dureroase, mereu gata sa sangereze cand le atingi, ele raman in inima vii si deschise.

Paradisul lui Dante, aceasta sublima expresie a idealului, acest albastru vesnic nu se gaseste decat in suflet.