De nu mă poți iubi, frumoaso, -
Căci altul ți-e stăpân pe veci -
De ce, când te-ntâlnesc în cale
O clipă - ochii nu ți-i pleci?
De nu mă poți iubi, frumoaso,
Întoarce-ți ochii de la mine;
Tu știi ispita ce se-ascunde
În fundul apelor senine;
În prefăcuta-mi nepăsare,
În genele mereu plecate,
Tu nu-nțelegi mărturisirea
Iubirii mele zbuciumate?
De nu mă poți iubi, femeie,
Întoarce-ți ochii - căci ma tem
Să nu le-ntunece lumina
Întaiul dragostei blestem!…
Nu începi să iubești o femeie până când nu poți concepe speranța – chiar și una foarte slabă și foarte vagă – de a o poseda. Dar dacă ai speranța de a poseda o femeie, este pentru că o crezi capabilă să cedeze, pentru că presupui că își poate uita îndatoririle. Nu o mai respecți. Deci iubirea se bazează pe dispreț.
(Vulturii Capitoliului)
© CCC
- De ce am adorat-o mereu pe mama ta? Pentru că nu aveam niciodată timp să mă gândesc la ea.
(Ginerele domnului Poirier)
© CCC
Sa darui totul, sa sacrifici totul fara speranta de rasplata, asta inseamna iubire.
Poti admira ce n-ai inteles cu totul, dar nu poti iubi decat ce ai inteles bine.