Argumentum ad ignorantiam.
Argumentul în necunostință de cauză, nefondat.
Argumentum ad ignorantiam (în latină: argumentare ce invocă necunoaşterea).
Denumirea, introdusă de Locke (Essay IV (XVII) 20), pentru stratagema celor care "cer adversarului să admită ceea ce ei pretind a fi o dovadă, sau, altminteri, să producă una mai bună".
Ambigendi locus
Locul indoielii (Loc nesigur)
Ad rem
La obiect; fara ocolisuri, direct la chestiunea in discutie
A priori
Inainte de experienta; termen care alaturi de antonimul sau, “a posteriori”, s-a impus in filosofie, in logica – “demonstratio a priori”, de la efect la cauza. Kant lanseaza sensul de cunoastere a priori, independenta de experienta.
Accesorium sequitur principale
Accesoriul urmeaza principalul, adica este condus de aceeasi lege.
Ab imo ad summum
De jos pana sus
Ab antiquo
Din vechime
Argumenti gratia
Pentru a argumenta, a dovedi
A posteriori
In urma experientei; antonimul lui “a priori”
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.