Citate despre Daruri

De multe ori, arta e un sanatoriu in care se vindeca ranile pe care ni le-a dat viata…

Sunt seri calme de vară – dulci, moi... seri blânde – seri oneste... În astfel de clipe, nu poţi simţi pasiuni violente. În astfel de seri, îţi revizuieşti conştiinţa şi-ţi ierţi duşmanii... În astfel de seri, se pot citi şi cărţile autorilor mediocri...

S-au aprins în noapte stele. Ce aproape sunt de ele! Numai să întind o mână Și-una-n palm-o să-mi rămână. Mamă, vrei de ziua ta Să-ți aduc în dar o stea? (8 Martie)

O dragoste uitata e ca un inel aruncat in lac. Cea dintai furtuna care rascoleste adancurile, poate sa-l scoata la suprafata ca intr-o clipa sa-l arunce mai la fund.

O dragoste apusa e ca un vulcan: niciodata nu poti zice c-a trecut pericolul de a izbucni din nou.

Nimeni nu ofera generației sale un serviciu mai mare decat acela care, fie prin arta sa, fie prin existența sa, ii aduce ofranda unei certitudini. (Noua drama a lui Ibsen) © CCC

Mi s-a oferit o vilă gratuită la Hollywood, dar am spus nu, mulțumesc, prefer să locuiesc în Italia. © CCC

Chipul în care dăm face mai mult decât ceea ce dăm. (Théodore)

Amintirile, copii bastarzi ai clipelor moarte. Ratacesc in gol si bat noaptea la fereastra noastra. Asa mor visele pe rand…Si noi zambim si ne uitam departe…Si nu stie nimeni ca venim de la ingropaciune.

O pasiune e primejdioasa numai pana in clipa cand se lasa prinsa in catusele artei. Din acest moment, ea e o fiara domesticita pe care o supunem si o chinuim.

Sufletele care nu-si destainuie tainele niciodata… sunt ca odaile cu ferestrele inchise, care nu se aerisesc.

Deschide-ți gura și închide-ți ochii și vezi ce îți va trimite Zeus. © CCC

Dumnezeu ne-a lăsat cel mai scump dar din toate: iubirea – jarul, lava – așa cum unor plante, le-a dat otrava.

Imi plac in dragoste cei nesatui - ii plang si-i admir. Au ceva din eroismul tragic al indraznetilor care vor sa treaca oceanul inot.

Ceea ce păstrezi piere, ceea ce oferi înflorește: darul are mult mai multă valoare umană decât egoismul. Proverb auvergnez © CCC

Ce dar să-ți fac acum că-i primăvară? Din nori îți cos o rochie ușoară, Din ghiocei îți fac o cingătoare, La gât îți pun șirag de lăcrămioare.   Te-ncalț cu pantofiori de toporași, Să fii cea mai frumoasă din oraș. Vrei și brățări? Ba încă și cercei? Îți fac un set complet din brebenei.   Și gata! Nu mai am, știi bine C-am cheltuit vreo trei poieni cu tine! Mai vrei și pace, bucurii și sănătate? Din astea n-am, la Dumnezeu sunt toate.   Și-atunci cu dragoste-oi îngenunchea, Rugându-mă la El să ți le dea!

De multe ori, privind in sufletul tau ti se pare ca stai in fata unei case cu obloanele trase si cu usile incuiate. O mana necunoscuta a scris pe o hartie in colt de poarta: Plecat fara adresa...

Viata unui om nu trebuie judecata dupa avanturile cu care a pornit la drum, ci dupa obstacolele pe care societatea le-a pus de-a curmezisul gandurilor lui.

Fiecare scrie, nu pentru ca vrea, ci pentru ca nu poate altfel.

E atat de penibil cand dragostea nu se sfarseste cu un accent frumos; cand capriciul sortii a plasat o nota stridenta inainte de incheierea unei simfonii, te incearca o senzatie amara in fata acestei disonante. Simti o depresiune subtila de ordin moral-artistic. Ti se pare ca intr-o opera de arta a intervenit mana unui nechemat. Destinul, in acest caz, are aparenta unui diletant brutal si nepriceput, a carui contributie a venit sa strice o superioara armonie de ansamblu.