Citate de Giuseppe Baretti

Este foarte greu să translezi în noțiune ceea ce nu are caracter noțional. Poezia nu are caracter noțional, deși folosește noțiunea ca și cărămidă în construcție. Sensul ei final este un sens emoțional, metaforic și vizionar. A confunda materialul cu sensul materialului este un lucru foarte la îndemână și foarte păgubitor

Sunt sigură că nimic nu-mi va mai înăbuși rima, Am ținut tăcerea captivă ani de zile în gât ca o capcană a sacrificiului, acum este momentul să cânt un ultim rămas-bun trecutului. (Sunt sigură…) © CCC

Muzica si poezia sunt o rugaciune.

Toată poezia tinde să devină anonimă. (Uz intern) © CCC

Caci poezia este steaua Ce conduce la Dumnezeu regi si pastori. (Razele si umbrele) © CCC

Încerc, mai ales, să dau viaţă poeziilor mele, să le dau un miros de pâine albă, un parfum de liliac, prospețimea unei tulpini de salvie. (Elena sau regnul vegetal) © CCC

Poezia constă în faptul de a simți lucrurile ca fiind stranii, pe când retorica constă în faptul de a te gândi la ele ca fiind obișnuite. (Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani) © CCC

Poezia este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ce-ai suferit.

Poezia si progresul sunt precum doi oameni ambitiosi care se urasc reciproc cu o ura instinctiva, iar cand se intalnesc pe acelasi drum, unul dintre ei trebuie sa cedeze.

Poezia nu reprezinta altceva decat echilibrul mental al vorbirii.

In poezie, nimic nu e mai greu decat inceputul - poate, doar, sfarsitul.

Nu cred în școli. Nu cred în cronologie. Nu cred în datarea manuscriselor. Cred că poezia ar trebui să fie anonimă. (Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani)

Dintr-o sută de sfaturi bune, oferite de bunăvoie, doar unul este primit cu răbdare și recunoștință. (Satira literară) © CCC

Un vers frumos e ca un arcus purtat pe fibrele noastre sonore. Nu sunt gandurile lui, ci propriile noastre ganduri, pe care poetul le face sa cante in noi. Cand ne vorbeste de o femeie pe care a iubit-o, el ne trezeste delicios de dulce in suflete iubirile si durerile noastre trecute. Poetul e un evocator. Cand il intelegem, suntem tot atat de poeti ca dansul. Toti cati suntem, purtam in noi cate un exemplar din fiecare din poetii nostri, pe care nimeni nu-l cunoaste, si care va disparea pentru totdeauna, odata cu toate variantele lui, cand vom inceta sa mai simtim. Si credeti oare, ca am iubi intr-atata pe liricii nostri daca ne-ar vorbi despre altceva, decat despre noi?

Poezia este ca o pasare ce zboara invers.

Poezia, in functia ei originara, de factor al culturii timpurii, se naste in joc si ca joc. Este un joc sacru, dar, in sacralitatea lui, acest joc ramane totusi fara incetare la hotarul veseliei, al glumei si al divertismentului. Despre o satisfacere constienta a nevoii de frumusete nu este inca, multa vreme, vorba. Aceasta nevoie zace inchisa necunoscuta, in trairea actului sacru, care devine cuvant in forma poetica si este resimtit ca opera miraculoasa, ca betie, ca extaz.

După părerea mea, fericirea constă, în general, în moderație și mediocritate în toate. © CCC

Pictura este o poezie care tace; poezia e o pictura care vorbeste.

Totuși, mi-aș fi dorit să numiți măcar treizeci dintre acei scriitori care, după părerea dumneavoastră, scriu mai bine decât mine în Italia, ca să învăț de la ei să scriu puțin mai bine decât mine. (Satira literară) © CCC

Poezia este suflul si spiritul cel mai nobil al intregii cunoasteri […] Ea este nemuritoare ca si inima omului. © CCC