Să-mi fii tu oare-n veci pierdută?
Te-ai dus fără păreri de rău?
În încăperea-acum tăcută
Aud într-una râsul tău.
Cum călătorul, dimineața,
Scrutează-al spațiului mister,
Dar zarea i-o ascunde ceața,
Iar ciocârlia cântă-n cer:
Astfel privirea mea străbate
Prin crâng, pe câmp, prin locuri noi,
Iar cântecele mele toate
Te cheamă jalnic înapoi!
(Celei de departe)
Traducere de N. Porsenna
A descoperi lipsurile nu este suficient, daca nu propui si mijloacele de indreptare.
Indreptarea prin ras a celor smintiti nu este lipsita de folos.
Clipa, mai stai putin, esti atat de frumoasa!
Adevărul este o flacără atât de luminoasă, încât mulți oameni nu-i pot suporta lumina. Unii închid ochii ca să nu-l vadă, iar alţii fug ca să nu fie arşi.
Nimanui nu-i poate fi neplacuta propria sa infatisare; omul cel mai urat, ca si cel mai frumos, are dreptul sa se bucure de felul in care arata. Iar pentru ca bunavointa infrumuseteaza, si oricine se priveste in oglinda cu bunavointa, se poate afirma ca oricine e ingaduitor fata de el.
Sa nu lasi sa treaca o zi fara sa citesti, fara sa visezi sau sa faci ceva frumos.
Nimeni nu este mai înrobit decât cel ce se crede liber fără să fie.
(Cugetări în proză, 1870)
Scepticismul activ este cel care se străduie fără încetare să se învingă pe sine însuși și să ajungă printr-o experiență bine condusă la un fel de relativă siguranță.
(Cugetări în proză, 1870)
Dilema criticului: sau ofensez autorul spunându-i adevărul, sau îl mint şi mă ofensez pe mine însumi.
Critica este placerea de a cunoaste spiritele, nu de a le domina: niste ochelari si nu o nuia.
Prietenul care face sa se vada prea lamurit ca vrea sa ne transforme, ne stinghereste.
Este mai usor de recunoscut eroarea, decat de gasit adevarul; aceea sta la suprafata… acesta-i in adancime.
E de temut cel care n-are nimic de pierdut.
Cea mai pură fericire a lumii include un presentiment de suferință.
(Evreul rătăcitor, 1836)
…Raul isi are in lume compensatiile lui…poti sa te refaci din nenorociri si…in primejdii nu-ti rupi intotdeauna gatul...
Este de ajuns să spui adevărul într-un mod bizar, pentru ca bizarul să ajungă să pară adevăr la rândul lui.
(Afinitățile elective, 1809)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.