Expresii latine_A

Anno In anul

Amantium irae Supararile indragostitilor; cearta intre indragostiti, ceva trecator, nedemn de atentie.

Ab initio De la inceput, de la bun inceput, dintru inceput.

Ab utraque parte De o parte si de alta

Aut - aut Ori, ori

Ad ostentationem. A spune/face ceva in mod ostentativ (de ochii lumii).

Ab urbe condita (a.u.c.) De la intemeierea Romei; formula care indica numararea anilor de la intemeierea Romei ( 753 i.Hr. ). De la fondarea cetatii. Romanii numarau anii de la intemeierea Romei "ab urbe condita" sau "urbis conditae" care corespund cu anul 753 i.e.n.  Aceste cuvinte se marcheaza in mod frecvent prin initialele A.U.C. sau U.C. Spre exemplu, anul 400 U.C. inseamna anul 400 de la fondarea Romei.

A capite ad calcem Din cap pana la calcaie

Ad utramque paratus Pregatit pentru orice imprejurare

Ad tempus. Temporar; la timp, punctual.

Ad acta (De pus) la dosar

Ad ornamentum.  Ad ostentationem. A face ceva de forma. (Pentru ochii lumii)

Ab ore ad aurem De la gura la ureche (discret).

Argumentum ad misericordiam Argumentul milei (bazat pe  mila) (Este opusa maximei: “Dura lex, sed lex”)

Aequo animo Cu curaj (cu hotarare)

Argumentum ad verecundiam. Argumentul respectului (bazat pe buna-cuviință). Argumentum ad verecundiam (în latină: argumentare ce apelează la respect). Denumirea, introdusă de Locke (Essay IV (XVII) 19) pentru apelul Ia respectul şi supunerea datorate autorităţii cuiva, subînţelegând că nu e vorba de o autoritate relevantă pentru domeniul în care se plasează problema în discuţie.

Ad honores. Pentru onoare, gratuit. A lucra ad honores înseamnă a lucra fără profit pecuniar sau material. Astfel, funcțiile de primar erau cândva funcții ad honores, adică gratuite. De multe ori în acest sens se spune familiar: A lucra pentru regele Prusiei. © CCC

Ad multos annos! La multi ani!

Argumentum ad ignorantiam. Argumentul în necunostință de cauză, nefondat. Argumentum ad ignorantiam (în latină: argumentare ce invocă necunoaşterea). Denumirea, introdusă de Locke (Essay IV (XVII) 20), pentru stratagema celor care "cer adversarului să admită ceea ce ei pretind a fi o dovadă, sau, altminteri, să producă una mai bună".

Ad hominem Referitor la persoana; argumentum “ad hominem”, eroare logica care consta in atacarea caracterului unei persoane cu care suntem in disputa, in loc de a ataca argumentatia sa.