Citate despre Creatie

Necesitatea de a crea e pentru suflet precum nevoia de a se hrani pentru trup. © CCC

Trei cuvinte de reținut: „a cunoaște”, „a crea”, „a empatiza”. (Banca timpului care trece. Meditații cosmice) © CCC

Suntem în război cu natura. Dacă câștigăm, suntem pierduți. © CCC

Să fim realiști. Putem cu adevărat visa la umanizarea umanității? (Banca timpului care trece. Meditații cosmice) © CCC

Tot ce facem contine un merit prin faptul ca reprezinta o miscare in vesnica sfortare a omului de a cunoaste si de a crea.

Să ai capacitatea de a te retrage în tine însuți și de a uita totul în jurul tău atunci când creezi. Ceea ce cred că este singura cerință pentru a putea scoate la iveală ceva frumos. Totul este - un mister. © CCC

Arta unei investigații bune constă, în primul rând, în alegerea întrebărilor potrivite. (Cronicile atomilor și galaxiilor) © CCC

Pentru a infaptui un lucru mare, trebuie sa risti ceva mare.

Numai creatia rascumpara toate suferintele.

Ne aflăm în situația primilor creștini care se întrebau ce a făcut Dumnezeu înainte de a crea lumea. Răspunsul popular era: „Pregătea iadul pentru cei care pun această întrebare!”... Sfântul Augustin nu a fost de acord. El văzuse clar dificultatea unei astfel de întrebări. Ea presupunea că timpul exista «înainte» de creație. El a răspuns că creația nu a fost doar cea a materiei, ci și cea a timpului!” (Cea mai frumoasă poveste din lume) © CCC

Crearea unui lucru nou nu se face cu ajutorul ratiunii, ci prin jocul instinctului, care actioneaza dintr-o necesitate interioara. Mintea creativa se joaca cu obiectele pe care le iubeste.

Toate marile realizari necesita timp. © CCC

Trebuie sa ai in tine haos si frenezie pentru a da nastere unei stele care danseaza. (Plansul lui Nietzsche)

Adevaratul artist creează, chiar si imitand. Le véritable artiste crée, même en copiant. © CCC

Omul de cultura este copilul durerii. Tot ce are mai frumos in el s-a nascut cu durere, din durere. La radacina fiecareia din ideile sale se gasesteo rana. Fie ca si-a consacrat viata stiintei, fie artei, si una si alta ii amintesc de rana care a insemnat inceputul rodniciei.

Pământ, planetă albastră, unde în fiecare primăvară soarele aduce înapoi florile în tufișurile întunecoase. © CCC

Timp de câteva mii de ani, Pământul a fost populat exclusiv de animale minuscule, microscopice, invizibile cu ochiul liber. Acestea trăiesc din abundență în ape stagnante. Sunt minuscule la scara noastră. La scară atomică, sunt structuri gigantice; numărul de atomi din fiecare se ridică la mii de miliarde, carbon, azot, oxigen, hidrogen, generați în stele acum moarte. Aceste structuri vii, delicate, sunt mai mult decât suma moleculelor care le alcătuiesc. Au dobândit o proprietate care nu există în lumea nucleonilor și a atomilor: pot muri. Existența lor nu este asigurată automat de ansamblul forțelor fizice care le leagă. Pentru a trăi, ele trebuie să facă schimb constant de particule cu lumea exterioară. Atomii și fotonii care intră și ies din membranele lor au rolul de a le menține într-o stare de dezechilibru față de mediul înconjurător. Când această circulație încetează, se va reveni la starea de echilibru. Și vor fi moarte… (Praf de stele) © CCC

Omul este astfel facut, incat nu poate exista decat creand.

Monumentele mintii supravietuiesc celor ale puterii.

Totuși, analogiile dintre narațiunea științifică și aceste mituri sunt incontestabile… Este vorba de o coincidență? Sau de o cunoaștere intuitivă? Noi înșine suntem făcuți din praful Big Bang-ului. Poate că purtăm în noi memoria universului? (Cea mai frumoasă poveste din lume) © CCC