Citate de Anton P. Cehov

Nenorocirea e ca moartea nu constituie un fenomen intamplator sau ceva iesit din comun, ci o intalnim la tot pasul.

Istoria n-ar trebui sa fie istoria regilor si a razboaielor, ci istoria ideilor.

Caracterul este o forta a naturii, lipsa caracterului, chiar mai mult. (Platonov) © CCC

Suntem liberi sa alegem intre bine si rau; nu suntem ca buturuga care, aruncata pe rau, nu poate merge decat in­tr-un fel, pe cursul apei; avem in noi puterile inotatorului si putem sa alegem directia care ne convine, sa luptam impotriva valurilor si in pofida curentului, sa mergem, mai mult sau mai putin, unde vrem. Nici o constrangere absoluta nu apasa asupra vointei noastre si noi stim si simtim ca, in ce priveste faptele noastre, nu suntem incatusati, prin nici un fel de vraja. Toate nazuintele noastre spre frumos si spre bine ar fi paralizate, daca am gandi altfel…Fara aceasta, unde ar mai fi responsabilitatea? si la ce-ar sluji sa invatam, sa sfatuim, sa predicam, sa certam si sa pedepsim? La ce bun legile, daca n-ar fi credinta universala cum e si faptul univer­sal ca depinde de oameni si de hotararea lor individuala de a se conforma lor sau nu? In fiecare clipa a vietii noas­tre, constiinta noastra proclama ca vointa ne este libera. E singurul lucru care e cu totul al nostru, si directia, buna sau rea, pe care i-o dam nu depinde, in definitiv, decat de noi.

O femeie poate deveni prietena unui barbat, numai trecand prin urmatoarele etape: mai intai fiind o cunostinta, apoi amanta si doar dupa asta prietena.

In om moare doar ceea ce poate fi perceptibil celor cinci simturi, iar ceea ce se afla in afara acestor simturi, poate ceva imens, cu neputinta de inchipuit, ramane viu.

Sensul vietii nu sta decat in lupta.

Oamenii sunt mai sinceri si mai buni cand isi petrec oaspetii la plecare, decat cand ii intampina la sosire.

Adevarul si frumusetea nu pier, ele fac parte din esenta vietii omenesti si a intregii firi.

Este mare diferenta intre dorinta si vointa: dorinta ca­re pluteste cu moliciune pe nori, vointa, care alearga pe picioare prin pietre: una care asteapta totul de la intamplare, alta care nu cere nimic decat de la ea insasi.

Daca moartea e intr-adevar o primejdie, trebuie s-o intampinam asa cum ii sade bine unui om: adica barbateste si cu suflet linistit.

Sa traim din plin: soarele nu rasare de doua ori pe zi si viata nu ne este harazita decat o singura data.

E de ajuns numai sa vrei cand te apuci de lucruri mari.

E destul sa vrei hotarat un lucru, pentru ca o evolutie sa se petreaca.

Imi e destul sa stiu ca pot.

Cat de usor lovesti mereu un lucru, tot il infrangi si-l birui pan-la urma. Nu vezi cum picatura cea de apa, cazand pe piatra, gaureste piatra?

Nimic nu e cu neputinta: sunt cai care duc la toate lucrurile. Daca am avea destula vointa, am avea intotdeauna si destule mijloace.

A voi, inseamna a putea.

Vointa include in sine intregul suflet: a voi inseamna a uri, a iubi, a regreta, a te bucura, a trai, intr-un cuvant, vointa este taria morala a fiecarei fiinte, nazuinta de nimic incatusata de a fauri sau distruge un lucru, puterea creatoare care din nimic face minuni.