Citate latine - Fericire

Eu numar doar clipele fericite. Horas non numero nisi serenas.

Sa fii mai fericit decat Augustus si mai bun decat Traian. Augusto felicior, Traiano melior  (sis). (Eutropius, Breviarium)

Este fericit acela pe care nenorocirile altora il fac prevazator. Felix quem faciunt aliena pericula cautum.

Este fericit nu acela care pare altora astfel, ci acela care se considera el insusi fericit. Felix est non qui esse aliis videtur, sed qui sibi. (Syrus, Sententiae)

Fii fericit in mijlocul placerilor cat iti este cu putinta. Dum licet, in rebus iucundis vice beatus. (Horatius, Satirae)

Sa nu crezi ca exista om fericit in afara de cel intelept si bun. Neve putes alium sapiente bonoque beatum. (Horatius, Epistulae)

Cat timp vei fi fericit, vei numara multi prieteni. Donec eris felix, multos numerabis amicos. (Ovidius, Tristia)

Intelepciunea insasi ne arata ca nu toti cei buni sunt si fericiti. Prudentia ipsa hoc videt, non omnes bonos esse etiam beatos. (Cicero, Tusculanae Disputationes)

Audi, vide, tace si gaudes esse in pace. Ascultă, priveşte şi taci, dacă-ţi place să fii liniştit.

Cunoastem fericirea numai atunci cand am pierdut ceea ce am avut odata. Tunc, denique homines nostra intellegimus bona, quam quae in potestate habuimus ea amisimus. (Plautus, Captivi)

De bun augur (sub bune auspicii). Bonis avibus.

Nimeni nu-i fericit din toate punctele de vedere. Nihil est ab omni parte beatum. (Horatius, Odae)

Unde-i prea multa viclenie, acolo-i prea putina fericire. Ubi plurimum calliditatis, ibi minimum felicitatis.

O, de trei si de patru ori fericiti. O,  terque, quaterque beati. (Vergilius, Aeneis)

Fericiti sunt aceia care pun toate pe seama intamplarii. Sunt qui in Fortunae jam casibus omnia ponant. (Juvenalis, Satirae)

Intamplarile fericite trec in zbor pe langa noi, cele rele vin dupa ele. Meliora praeter volant, deteriora succedunt. (Seneca Philosophus, Epistulae)

Am trăit și eu în Arcadia. Et in Arcadia ego. Arata nestatornicia fericirii. Arcadia, regiune muntoasă din vechea Grecie, aflată în centrul Peloponesului, locuită de păstori, era considerată de poeţi un ţinut al vieţii idilice, fericite, un fel de rai pe pământ. În acest sens, cuvintele Et in Arcadia ego! „Şi eu am trăit în Arcadia!" exprimă regretul după o fericire pierdută.

Fericirea intretine invidia. Felicitas iracundiam nutrit. (Seneca Philosophus, De ira)

Cand apare orgoliul, dispare fericirea. Superbia oriente, occidit felicitas.

Nu sunt fericiti cei ale caror averi nu le cunoaste nimeni. Nec sunt beati quorum divitias nemo novit. (Apuleius, Metamorphoses)