Citate latine - Fericire

Eu numar doar clipele fericite. Horas non numero nisi serenas.

Cand apare orgoliul, dispare fericirea. Superbia oriente, occidit felicitas.

Intamplarile fericite trec in zbor pe langa noi, cele rele vin dupa ele. Meliora praeter volant, deteriora succedunt. (Seneca Philosophus, Epistulae)

O, de trei si de patru ori fericiti. O,  terque, quaterque beati. (Vergilius, Aeneis)

Audi, vide, tace si gaudes esse in pace. Ascultă, priveşte şi taci, dacă-ţi place să fii liniştit.

Nu sunt fericiti cei ale caror averi nu le cunoaste nimeni. Nec sunt beati quorum divitias nemo novit. (Apuleius, Metamorphoses)

Nu-i este dat oricui sa ajunga la Corint. Non cuivis homini contingit adire Corinthum.* * Corintul era socotit resedinta ideala, datorita placerilor si desfatarilor oferite.

Este fericit nu acela care pare altora astfel, ci acela care se considera el insusi fericit. Felix est non qui esse aliis videtur, sed qui sibi. (Syrus, Sententiae)

Nu va fi fericit niciodata cel pe care-l va chinui fericirea altuia. Nunquam erit felix quem torquebit felicior.

Intelepciunea insasi ne arata ca nu toti cei buni sunt si fericiti. Prudentia ipsa hoc videt, non omnes bonos esse etiam beatos. (Cicero, Tusculanae Disputationes)

Sa nu crezi ca exista om fericit in afara de cel intelept si bun. Neve putes alium sapiente bonoque beatum. (Horatius, Epistulae)

Este fericit acela pe care nenorocirile altora il fac prevazator. Felix quem faciunt aliena pericula cautum.

De bun augur (sub bune auspicii). Bonis avibus.

Nimeni nu-i fericit din toate punctele de vedere. Nihil est ab omni parte beatum. (Horatius, Odae)

Cunoastem fericirea numai atunci cand am pierdut ceea ce am avut odata. Tunc, denique homines nostra intellegimus bona, quam quae in potestate habuimus ea amisimus. (Plautus, Captivi)

Unde-i prea multa viclenie, acolo-i prea putina fericire. Ubi plurimum calliditatis, ibi minimum felicitatis.

Am trăit și eu în Arcadia. Et in Arcadia ego. Arata nestatornicia fericirii. Arcadia, regiune muntoasă din vechea Grecie, aflată în centrul Peloponesului, locuită de păstori, era considerată de poeţi un ţinut al vieţii idilice, fericite, un fel de rai pe pământ. În acest sens, cuvintele Et in Arcadia ego! „Şi eu am trăit în Arcadia!" exprimă regretul după o fericire pierdută.

Fericirea intretine invidia. Felicitas iracundiam nutrit. (Seneca Philosophus, De ira)

A insemna o zi cu o petricica alba (a socoti o zi fericita). Albo lapillo notare diem.

Sa fii mai fericit decat Augustus si mai bun decat Traian. Augusto felicior, Traiano melior  (sis). (Eutropius, Breviarium)