De cînd m-am despărţit de tine, consider bărbaţii posibili în viaţa mea ca pe-o excursie, ca pe-o vacanţă. O excursie, o vacanţă pot fi frumoase, de neuitat „ca tine, Pavele”, dar nu sunt un stîlp pe care să-ţi sprijini existenţa.
In viata, repetabila e numai durerea, numai ea are editii mereu adaugite si imbunatatite!
Nimeni nu face pasiuni pentru femei cumsecade.
Ceea ce ne-a bucurat cândva nu putem pierde niciodată. Tot ce iubim profund devine o parte din noi.
Prea multa suferinta, ca si prea multa bucurie, intrece masura si dureaza putin. Inima omului nu poate sa ramana multa vreme la o extrema.
Iertarea nu schimbă şi nu şterge faptele.
(Arta conversației)
…n-o să-mi spună nimeni că, după 20 de ani, mai este ca-n prima lună când a început iubirea dintre doi oameni.
În om se strâng vorbe nerostite, gânduri cărora nici n-ai şti să le dai un nume, lacrimi neplânse la vremea lor, care deodată vin ca o apă umflată de ploaie, revărsată peste mal.
Eu pot să număr pe degete prietenii pe care-i am, dar cu ei vorbesc ca şi cum aş vorbi cu mine. Iar cu lumea, în general, ce rost are să stai de vorbă dacă nu spui ce gândeşti?
Bucuria este viaţa văzută printr-o rază de soare.
Pe lumea asta, nu poţi avea numai prieteni, trebuie să mai menţii şi nişte relaţii şi nu-ţi deşerţi sacul faţă de nişte oameni pe care nu-i cunoşti.
Fiecare se ştie pe sine. Restul - presupuneri, mai subtile, mai puţin subtile. Cînd o să renunţăm la aroganţa de-a ne pretinde atotştiutori asupra semenului nostru?...
Inteligenţa nu poate schimba calitatea sufletească a omului.
Nu uit nimic și pe nimeni. Iar cine a însemnat ceva în viața mea, un ceas măcar... nu mai are nici o șansă să-l uit.
Bucuria e minunea minunilor. E coroana iubirii.
O bucurie împărtăşită este o bucurie dublă, o durere împărtăşită este o jumătate de durere.
© CCC
Niciodată nu putem şti ce proporţii iau faptele noastre în viaţa celuilat. Răul pe care i l-am făcut rămâne bun-făcut.
Cred că fericirea e un cuvânt de dicţionar. Sunt momente de mulţumire, e o desprindere de tine, de ceilalţi, dar, ca stare permanentă, aşa ceva nu există.
Bunastarea scuteste de bunavointa altuia; necazul ii infrateste pe oameni.
Se spune că ochii care nu se văd se uită. E drept, și așa se întâmplă cel mai adesea. Dar cineva, cu-o memorie care nu lasă rănile să se-nchidă, spusese că distanța stinge focul mic, în timp ce-l întețește pe cel mare.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.