Citate despre Cunoastere de sine

Trebuie sa te cunosti pe tine insuti. Cand acest lucru nu te-ajuta sa gasesti adevarul, te-ajuta cel putin sa-ti pui ordine in viata si nimic nu e mai just.

E bine sa stiti ce vi se datoreaza, pentru ca nu cumva sa cereti oamenilor ce nu vi se cuvine.

O, frumusete, recunoaste-te in iubire, nu in imaginea lingusitoare a oglinzii tale.

Cei mai multi oameni nu se cunosc pe ei insisi.

Daca inchizi usa tuturor greselilor, adevarul va ramane afara.

Iluzia este prima aparenta a adevarului.

(Chitra) © CCC

Caut ceea ce nu pot gasi, gasesc ceea ce nu caut. (Gradinarul dragostei. Luna in crestere) © CCC

Nu e totul sa traiesti, fie si intr-un fel interesant. Trebuie sa ai ragaz pentru a-ti contempla viata.

Nu te uita în urmă, ci priveşte cu curaj tot ce ţi-a hărăzit soarta. Mergi înainte cu bucurie, adună-ţi toate puterile pentru a alege binele din tot ce vei avea de înfruntat.

Este periculos a-i arata prea mult omului cat este de asemanator animalelor, fara a-i arata maretia lui; si este periculos a-i arata maretia lui, fara a-i arata josnicia. Este si mai periculos de a nu-l lasa sa cunoasca nici pe una, nici pe alta. Dar este foarte util de a-i arata si una si alta.

Tirania omului fata de om este mult mai cumplita decat toate celelalte cruzimi de pe lume.

Excesele introspectiei: in oglinda in care te privesti nu incerca sa-ti vezi si respiratia. Altfel, ii tulburi luciul. Si atunci, nu te mai vezi deloc.

A avea informatii precise asupra posibilitatilor, aptitudinilor, puterilor noastre proprii inseamna intrucatva a realiza anticul ,,cunoaste-te pe tine insuti”.

Sufletul omului trece prin diferite stari; oricare din noi e uneori bine dispus, alteori abatut; nu poate fi intotdeauna la fel. E o greseala sa judeci oamenii dupa toane.

Este ceva caracteristic fiintelor rationale sa-si dea seama de propriile lor imperfectiuni.

Adevarul nu poate fi verificat decat prin opozitie si obstacole.

Nu in cerul instelat si nici in splendoarea unui coral ni se dezvaluie, in toata perfectiunea sa, maretia infinitului in finit; ea se afla in sufletul omenesc.

De teama sa nu ajung sa te cunosc prea usor, te joci cu mine. Ma uimesti cu rasul tau cristalin dupa care iti ascunzi lacrimile. Iti cunosc maiestria. Niciodata nu rostesti cuvantul pe care ai vrea sa-l rostesti.   De teama ca nu te pretuiesc indeajuns, mi-aluneci printre degete in sute de feluri. De teama sa nu te aseman tuturor, stai singura, deoparte. Iti cunosc maiestria. Niciodata nu o apuci pe calea pe care ai vrea s-o apuci.   Tu-mi ceri mai mult decat celelalte, de aceea esti tacuta. C-o jucausa nepasare, te feresti sa-mi primesti darurile. Iti cunosc maiestria. Niciodata nu primesti ceea ce ai dori sa primesti.   (Gradinarul dragostei, XXXV) © CCC

Cei ce se cunosc pe ei insisi, stiu ce le este prielnic, si deosebesc lucrurile pe care sunt in stare sa le faca sau nu. Ei se marginesc a face ceea ce stiu; cauta sa dobandeasca ceea ce le lipseste si, ferindu-se de tot ce este mai presus de puterile lor, ocolesc ratacirile si greselile.

Esti invincibil daca nu intri in lupte dincolo de sfera puterii tale.