Citate despre Arta

Colaborarea intima intre artist si materialele folosite, precum si pasiunea care uneste bucuria meseriasului - cu elanul vizionarului, il duc pe rand la esentializare, la forma ideii in sine... Sculptorul trebuie sa isi puna spiritul in armonie cu spiritul materialului.

Arta poate elibera sufletul de orice catuse ale durerii.

Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini.

Arta își datorează originea Naturii însăși... această creație frumoasă, lumea, a furnizat primul model, în timp ce profesorul inițial a fost acea inteligență divină care nu numai că ne-a făcut superiori celorlalte animale, dar ne-a făcut ca Dumnezeu Însuși, dacă îmi pot îngădui să spun. © CCC

Destinaţia superioară a Artei este cea comună cu Religia şi Filozofia. Ca şi acestea, Arta este un mod de exprimare a divinului, a nevoilor şi cerinţelor superioare ale spiritului. (Lecţii despre estetică, 1820)

Nu ratiunea apreciaza operele literare, ci o stare particulara a sensibilitatii care se numeste gust.

Toată arta este propagandă. Este în mod universal și inevitabil propagandă; uneori inconștient, dar adesea, în mod deliberat, propagandă. © CCC

Fara de o adancire staruitoare in miscarile si framantarile sociale ale timpului, fara de o patrundere in tainuitele instincte ale neamului, fara de faurirea unor vederi largi despre viata si natura, fara de cunoasterea altor culturi din vremea noastra si din vremuri trecute, fata de care ne afirmam si ne cristalizam propriul spirit etnic-cultural, cum isi inchipuie artistii sa dea lumii o opera de arta, in care sa se concretizeze toate pornirile constiente si inconstiente ale unui om? Operele de arta…sa fie expresia unor personalitati care isi au constiinta cristalizata intr-o hotarata conceptie despre fiinta si rostul existentei, personalitati bogate in viata launtrica, in intrebari, in indoieli, in aventuri si ganduri.

M-am închis în lumină. Pictori români de prestigiu au poposit în Brebu, comună prahoveană aflată pe malul stâng al Doftanei, la nord-est de Câmpina: pictorul Sava Henţia a locuit aici în anii 1886-1904, găzduindu-l adesea şi pe Nicolae Grigorescu, pentru ca mai târziu, în 1908, Ştefan Luchian să imortalizeze peisaje, case, porturi populare, ansamblul medieval în care a locuit și să lase comunei un adevărat motto: „La Brebu, m-am închis în lumină”.

Arta, ca orice manifestare a mintii omenesti, este produsul mijlocului natural si mai ales social, poarta pecetea timpului in care s-a alcatuit, a societatii in care s-a produs.

A venit timpul să studiem arta Evului Mediu, aşa cum studiem dezvoltarea şi viaţa unei fiinţe vii. (Prefață la Dicționar analitic de arhitectură franceză din secolul al XI-lea până în secolul al XVI-lea) © CCC

Marele rol al scriitorului: sa pacifice oamenii, sa le dea solutii de viata, sa-i indrume, sa-i abata din calea pacatului, sa le arate caile virtutii, sa-i scoata din indoiala.

Ca sa-ti justifici existenta, ai nevoie nu numai de paine, ci si de o idee morala.

Arta nu este nimic altceva decat contemplarea lumii impregnate de har, luminata din interior. A revela prezenta lui Dumnezeu indaratul oricarui obiect, aceasta este functia artei.

Arta este modalitatea umana de a utiliza sensibilul sau inteligibilul in scopuri estetice. © CCC

Arta nu e un scop in sine, ci doar un mijloc de a sta de vorba cu oamenii.

Aripa o ai sau nu o ai.

Frumosul artistc fiind un produs al spatiului liber, este mai semnificativ decat frumosul natural si se poate zice ca Dumnezeu e mai onorat de ceea ce face spiritul uman, decat zamislirile naturii.

Când cineva îmi laudă libidinos o operă de artă nu o mai pot aprecia. Mi se pare că nu se poate aprecia o operă decât simpatizând-o. Lauda, critica ieftină și vulgară, dezgolirile nepricepute ale erudiților mi-o îndepărtează. Dușmănesc întotdeauna o pânză în fața căreia au exclamat alături de mine douăzeci de vizitatori: - Admirabil… Formidabil… Sublim!... Au mânjit-o. Comentariile și aprecierile m-au silit să reacționez involuntar. Încerc să nu mă arăt emoționat. Ceea ce dovedește pentru ceilalți că n-am gust artistic. În muzee, cu grupul, nu găsesc reculegerea necesară inițierii. Ci numai o dezgustătoare vulgaritate. Un simptom al democratizării. (Itinerar italian)