Citate despre Fericire

Fericirea e un ideal al imaginatiei, iar nu al ratiunii.

Fericit cel ce poate dormi fără teamă și fără remușcări În patul părintesc, masiv și venerabil, Unde toți ai săi s-au născut și, deopotrivă, au murit. (Trofeele) © CCC

Fericirea e ca un ecou; iti raspunde, dar nu vine. (Cugetarile unei regine)

A fi fericit este in mod necesar aspiratia oricarei fiinte rationale.

Fericirea personala este un scop pe care il urmaresc toti oamenii in virtutea inclinatiei naturii lor.

O mare iubire, o credinta… o prejudecata mai puternica decat altele fac sa patrunda intr-o anumita constiinta armura nevazuta care-i lipsea si-i ingaduie sa atinga acea stare de echilibru care este in fond fericirea.

Marea afacere si singura in care trebuie sa reusesti este de a trai fericit.

Nebun e printre muritori acela care se bucura crezand ca fericirea lui e fara capat, caci soarta in jocurile ei e ca paiata ce salta ici si colo. Nimeni nu-i intruna fericit.

Fericirea este o înaintare continuă a dorinței, de la un obiect la altul, obținerea primului fiind totuși doar calea care duce către al doilea. Thomas Hobbes, Leviatanul (1651) Fragmentul descrie viziunea lui Hobbes despre fericire/beatitudine (felicitas), pe care  o definește nu ca pe o stare de satisfacție statică, ci ca pe un proces dinamic și continuu. Respingerea scopului suprem: Hobbes se opune filosofilor antici (precum Aristotel) care credeau într-un Summum Bonum (cel mai mare bine) sau într-un punct final de liniște a minții. Dorința ca motor al vieții: pentru Hobbes, a trăi înseamnă a dori. El afirmă că o persoană ale cărei dorințe s-au sfârșit nu mai poate trăi, la fel cum nu poate trăi cineva ale cărui simțuri s-au oprit. Mecanismul succesului: fericirea constă în succesul constant în atingerea obiectivelor succesive. Obținerea primului obiect nu este scopul final, ci doar o etapă necesară („calea”) pentru a securiza și a atinge dorința următoare. Puterea: această căutare neîncetată duce la ceea ce Hobbes numește o „înclinație generală a întregii omeniri”, o dorință perpetuă și neliniștită de putere după putere, care încetează doar la trecerea în neființă. © CCC

Fericirea este atunci cand timpul se opreste. (Don Juan in toamna) © CCC

Atingându-ne obiectivele prin efort, fiind gata să sacrificăm beneficii imediate pentru bunăstarea pe termen lung a celorlalți, vom atinge fericirea caracterizată de pace și satisfacţie autentică. (Înțelepciune străveche, lume modernă) © CCC

Cand suntem fericiti, suntem intotdeauna buni, dar cand suntem buni, nu suntem intotdeauna fericiti. A fi bun inseamna a fi in armonie cu tine insuti. (traducere CCC - Copyright ©2012)

Fericirea sau nefericirea oamenilor este in mare parte opera lor.

Daca vrei sa fii fericit, roaga pe zei sa nu ti se realizeze ceva din cele dorite.

Niciodata nu suntem nici atat de fericiti, nici atat de nefericiti pe cat ne inchipuim.

Toti oamenii tind spre fericirea lor.

Când suntem forțați să renunțăm la ceea ce ne-ar fi putut face fericiți pe pământ, nu ne rămâne decât să ne consolăm făcându-i pe alții la fel de fericiți. (Matilda, 1841) © CCC

La douăzeci de ani era altfel. Îmi amintesc foarte bine: hotărâsem să fiu fericită. (Vă place Brahms?)

Pentru ce ne gandim, uneori, la moarte, cand suntem fericiti? E ciudata aceasta stare sufleteasca: de a te simti putin trist tocmai pentru ca esti fericit! Niciodata n-am gustat fericirea curata, fara amestecul altor senzatii. Intotdeauna ma nelinistea presentimentul ca dupa sfarsitul unei fericiri urmeaza parerile de rau sau indoiala.

Fericirea este o recompensa data celui care nu a cautat-o.