Un lung tren ne pare viaţa.
Ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama,
Unde ne-am suit şi când.
Fericirile sunt halte,
Unde stăm câte-un minut,
Până bine ne dăm seama,
Sună, pleacă, a trecut.
Iar durerile sunt staţii!
Lungi, de nu se mai sfârşesc
Şi în ciuda noastră parcă,
Tot mai multe se ivesc.
Arzători de nerăbdare,
Înainte tot privim,
Să ajungem mai degrabă
La vreo ţintă ce-o dorim.
Ne trec zilele, trec anii,
Clipe scumpe şi dureri,
Noi trăim hrăniţi de visuri
Însetaţi după plăceri!
Mulţi copii voioşi se urcă.
Câţi în drum n-am întâlnit,
Iar câte-un bătrân coboară,
Trist şi frânt, sau istovit.
Vine-odată însă vremea,
Să ne coborâm şi noi.
Ce n-am da atunci o clipă,
Să ne-ntoarcem înapoi?
Dar pe când, privind în urmă,
Plângem timpul ce-a trecut,
Sună goarna VEŞNICIEI:
Am trăit şi n-am ştiut.
(Trenul vieții)
Hoc est vivere bis, vita posse priore frui.
A sti sa te bucuri de viata in orice imprejurare, aceasta inseamna a trai doua vieti.
Trebuie sa existe un colt de lume in care viata e frumoasa. Fericirea trebuie sa existe. Sau poate e nevoie de un potop, de un cutremur, de niste maini uriase care sa zgaltaie globul, si totul sa inceapa din nou...
În momentul când îţi pierzi raţiunea de a mai exista, trebuie să-ţi faci o filosofie de viaţă în care să consideri că mai ai de ce să trăieşti. […] Am simţit că mai sunt folositoare la ceva. Altminteri, este foarte greu când pierzi tot ce înseamnă reper în viaţa ta.
Singur spiritul e in stare sa cunoasca o fericire deplina.
Sunt momente-n viaţă când te miri cum de nu mori.
Pantoful care i se potriveste unei persoane o strange pe alta; nu exista o reteta pentru viata care sa se potriveasca in toate cazurile.
Oamenii, in adancul sufletului lor, - parte care pastreaza inca, mai mult decat oricare alta, chipul original al naturii stramosesti -, au socotit intotdeauna ca propria lor viata nu este in puterea nimanui in afara necesitatii care conduce universul cu sceptrul sau de fier.
Mi-am văzut viața ramificându-se în fața mea ca smochinul verde din poveste. Din vârful fiecărei ramuri, ca o smochină violet, dolofană, un viitor minunat îmi făcea semn și îmi făcea cu ochiul. O smochină era un soț și o casă fericită cu copii, o altă smochină era un poet celebru și o altă smochină era un profesor strălucit, iar o altă smochină era Ee Gee, uimitorul editor, iar o altă smochină era Europa și Africa și America de Sud și o altă smochină era Constantin și Socrate și Attila și un grup de alte smochine erau îndrăgostiți cu nume ciudate și profesii neobișnuite, iar o altă smochină era o campioană olimpică a echipajului, iar dincolo și deasupra acestor smochine erau mult mai multe smochine pe care nu le-am putut desluși. M-am văzut stând la picioarele acestui smochin, murind de foame, doar pentru că nu mă puteam hotărî pe care dintre smochine aș alege-o. Mi-am dorit pe fiecare dintre ele, dar a o alege pe una însemna să le pierd pe restul și, în timp ce stăteam acolo, neputând să mă hotăresc, smochinele au început să se încrețească și să se înnegrească și, una câte una, au căzut pe pământ la picioarele mele.
(Clopotul de sticlă)
© CCC
La drept vorbind, foarte putini oameni traiesc in ziua de azi, dar iau masuri pentru a trai altadata.
Viata e o trebusoara ceva mai complicata decat isi inchipuie creierele noastre de musca.
In ziua cand veti pune piciorul in viata, in viata adevarata, in ziua cand o veti cunoaste, cu legile ei, cu necesitatile ei, cu greutatile si necazurile ei, cu rigorile, datoriile, lanturile, incantarile si adevaratele ei dureri, atunci veti vedea cat de sanatoasa este ea si frumoasa, si tare, si rodnica, in virtutea chiar a exactitatii ei.
Un lucru, mai ales, da farmec gandirii omenesti: incertitudinea. Un spirit care nu e mereu nelinistit, ma plictiseste sau ma irita.
Viata trebuie inteleasa numai privind inapoi, dar trebuie traita privind inainte.
Nu iubim cu adevarat decat atunci cand iubim fara motive.
Omule, traieste in fiecare zi ca si cum ar fi cea din urma din viata ta, si totusi, ca si cum ai mai avea cincizeci de ani de trait.
Întrebările lui Mahatma Gandhi și răspunsurile sale:
Care este cea mai frumoasă zi? – Astăzi
Cel mai ușor lucru? – Să te înșeli
Cel mai mare obstacol? – Teama
Cea mai mare greșeală? – Renunțarea
Rădăcina tuturor relelor? – Egoismul
Cea mai frumoasă distracție? – Munca
Cea mai rea înfrângere? – Descurajarea
Cei mai buni profesori? – Copiii
Ce stă la baza tuturor lucrurilor? – Comunicarea
Ce te face fericit? – Să fii util altora
Cel mai mare mister? – Moartea
Cel mai rău defect? – Schimbările de dispoziție
Cea mai periculoasă persoană? – Mincinosul
Sentimentul cel mai nefast? – Invidia
Cel mai frumos cadou? – Iertarea
Ce este esențial? – O casă
Cea mai rapidă cale? – Linia dreaptă
Cel mai puternic sentiment? – Pacea interioară
Protecția cea mai bună? – Optimismul
Cea mai mare satisfacție? – Creația
Cea mai puternică forță? – Credința
Cele mai necesare persoane? – Părinții
Cel mai frumos lucru din viață? – Iubirea
Cel mai bun refugiu? - Dumnezeu
© CCC
Faptul de a trăi le ia oamenilor prea mult timp.
(Vară în Nohant)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.