Frumoaso,

ţi-s ochii-aşa de negri încât seara

când stau culcat cu capu-n poala ta

îmi pare că ochii tăi, adânci, sunt izvorul

din care tainic curge noaptea peste văi

şi peste munţi şi peste seşuri

acoperind pământul c-o mare de-ntuneric.

Aşa-s de negri ochii tăi,

lumina mea.

(Izvorul Nopții)

Share |

Comments are closed.

Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.