Citate de John Vance Cheney

Lumină din belșug, splendoare. Vara e aici și face orice suflet să fie fericit. © CCC

O zi de vara perfecta este atunci cand soarele straluceste, vantul adie, pasarile canta si masina de tuns iarba este defecta. © CCC

Sunt seri calme de vară – dulci, moi... seri blânde – seri oneste... În astfel de clipe, nu poţi simţi pasiuni violente. În astfel de seri, îţi revizuieşti conştiinţa şi-ţi ierţi duşmanii... În astfel de seri, se pot citi şi cărţile autorilor mediocri...

Să lupt cu vraja-ţi am voit Prea îndelung, frumoasă vară; Azi, inima-mi s-a îmblânzit, Plăcerea-n vinele-mi coboară.   Mă-ndrept spre liliac, pe drum Şi sub castanul ce-nfloreşte, Aş vrea parcă să spun: «Acum Nimica nu mă mai opreşte!»   O vrajă mă-nfioară: sus, Lin tremurând, un nor văd parcă; Pe-aripa morţii, doru-mi, dus, Alunecă precum o barcă.   Un tren – o ce plăcuţi fiori... Când vocea-i în văzduh irumpe, Cu nervii frânţi, ai vrea să mori; Dar zilele, îţi zici, sunt scumpe.   Un suflet tânăr, ah, aş vrea, Cu mine-n seara prea frumoasă... Ar respira sfârşeala mea, Ca salcia mai romanţioasă.   I-aş spune: « Vezi, nu tu mă ţii, Ci doar ispita nopţii, toată; Ea m-a schimbat, de parc-aş fi O porumbiţă însetată.   Biet copilandru,-aleanul greu, Tot aurul ce-l port în sânge, Tristeţea sufletului meu Doar nopţii singure-mi pot plânge.   Copacii-au simţuri şi râvnesc, Iar noaptea-i, vai, neputincioasă; Suspinele-i se risipesc În bolta fumurie, joasă.   Văzduhul, vezi, e înflorit. O, taci, pe tine te vreau doară; Vreau ochiu-ţi împăinjenit... Un suflet fii, ce se-nfioară. Un strigăt lung, necontenit. Şi plângi, copilul meu iubit! (Seară romantică)

Noaptea-ncet, tihnit, se lasă - Poezie, sau destin - Luna urcă, somnoroasă, - Vino, vin! Este linişte, răcoare, Codrul e de farmec plin - Pe sub teii încă-n floare, - Poezie, sau destin. În suavele parfume Poezie, sau destin - Ori pe unde-ai fi în lume, - Vino, vin! Îngerii deasupra noastră Vor cânta un imn divin - Ah, ce clară noapte-albastră, - Poezie, sau destin. (Noapte de vară)

August e coacerea grânelor pe câmpurile dogorind, parfumul de piersici coapte de pe crengile pomilor, de porumb dulce cu unt fierbinte pe știuleți. Dalii pline de viață aruncă uriașe flori ciufulite prin grădini și florile de joe-pye pudrează pajiștea cu violet. (Forma unui an) © CCC

Oamenii sunt intotdeauna surprinsi ca nu parasesti Parisul pe timpul verii, fara sa priceapa faptul ca tocmai pentru ca ei il parasesc, tu vei ramane acolo. © CCC

Vara se termină, şi vine toamna, iar cel care ar vrea altfel ar avea mereu maree înaltă şi lună plină în fiecare noapte. © CCC

Iunie este poarta de intrare spre vară. (Un simț al anotimpurilor) © CCC

Anotimpul meu preferat este vara. Începutul verii. Pentru că zilele sunt mai lungi și pentru că sunt mereu obsedată de timp. Mai degrabă de lipsa de timp. Și ceea ce îmi place la vară, pe lângă frumusețea vegetației, este și această minune: 18 ore pe zi de lumină! Și de multe ori o lumină foarte frumoasă. Întotdeauna am fost foarte sensibilă la lumină... (Studio Magazine 1993) © CCC

Era o vară ciudată și înăbușitoare. (Clopotul de sticlă) © CCC

Vara ce se scurge e asemenea unui prieten care pleaca. (Întreaga liră) © CCC

Nu voi uita niciodată zilele dinaintea plecării noastre. Era „vară indiană” și frunzele de un verde stins începeau să ardă în nuanțe de portocaliu, roșu, galben și purpuriu. © CCC

Pluteau toate aromele şi parfumurile verii în dimineaţa aurie care dădea o haină de april sfârşitului de iunie. (Secretul Anei Florentin)

Pentru a te bucura din plin de vară în Anglia, aceasta trebuie să fie înrămată și pusă sub sticlă într-un living confortabil. © CCC

De ce să cutreieri orașele Când o vară atât de frumoasă Alunecă peste lanurile de grâu Luminile ei pașnice? (Mama) © CCC

Verile scurte sunt adesea primaveri timpurii. (Richard al III-lea)

Treci, cateodata, printr-o strada linistita, doborata de zaduful verii, ti-e gandul uscat ca pamantul pe care calci si, deodata, auzi de undeva un acord. Se canta intr-o casa. Te opresti si asculti. Sufletul ti se deschide larg, zambind fara sa vrea si primeste racoreala intamplatoare. Mergi inainte, de-acum poate sa fie cald, sa te latre cainii, sa arda pavajul, din unduioasa apa a muzicii a ramas o spuma subtire, fragila, o danteluta care-ti infasoara sufletul in parfumuri, ceva care aduce cu aerul sarat al marii, cu aerul dulce al gradinilor si cu cel iute al muntelui, cu mirosul tuturor florilor pomilor, cu mirosul primaverii. In viata, lunga sau scurta cum o fi ea, ai simtit pe rand toate acestea, fara sa stii ca le pastrezi in tine. (Însemnările mele)

Nu ma intreb daca sturzii canta, Daca trandafirii inmiresmeaza aerul; Nu e nevoie sa ajung dincolo de inima mea Cand totul aici este vara. © CCC

Să te asemăn cu o zi de vară? Tu eşti mai dulce şi surâzi mai blând! În Mai e vânt şi mugurii-i doboară Şi timpul verii trece prea curând. Cerescul ochi e, uneori, fierbinte Şi-ades umbrită-i geana lui de foc, Căci de frumos frumosul se dezminte Și-ntâmplător şi-n al schimbării joc. Dar vara ta nu va păli vreodată Căci frumuseţea-i veşnic anotimp; Nici moartea s-o umbrească n-o să poată Când vers etern o-nalţă peste timp. Cât va fi suflet, văz şi versul meu, Prin tot ce-am scris tu vei trăi mereu. (Să te asemăn cu o zi de vară?, Sonet XVII) (Traducere Neculai Chirica)