Citate de André Malraux

Ranile suferite de cea mai adanca iubire ajung pentru a face din ea o ura destul de frumoasa.

Prietenul adevarat este acela care te sfatuieste de bine, nu acela care iti lauda nebuniile.

Am invatat ca viata nu valoreaza nimic, dar nimic nu e mai de pret ca viata. (Cuceritorii)

Arta este un anti-destin. (Muzeul imaginar)

Oamenii accepta sa moara, nesocotind propriile interese, pentru a justifica conditia umana, punand la temelia vietii demnitatea.

Marele artist stabileste identitatea eterna a omului cu el insusi.

A vorbi despre moarte este una din posibilitatile cele mai rationale de a vorbi despre sensul vietii.

Un personaj alcatuit numai din lumini, fara umbre, nu are plasticitate, nu e viu. In viata, e ca si in desen.

Nu zeii au facut muzica, ci muzica a facut zeii.

Lucrurile pe care le numesc josnice nu ma umilesc. Fac parte din firea omului. Le accept la fel cum primesc frigul iarna.

Omul nu e ceea ce ascunde, el e ceea ce infaptuieste.

Nu exista demnitate care sa nu se intemeieze pe durere.

Am putut să fac asta, am avut puterea să mă identific cu atâtea alte multe caractere fie bune, fie rele. Am reuşit acest proces de detaşare a fiinţei mele de viaţa mea şi de a păşi cu curaj şi adevăr în alte vieţi şi de a le trăi convingător zeci de ani pe scenă în teatrul meu Naţional.

Poti trai acceptand absurdul, dar nu poti trai in absurd.

Fiecare om se aseamana cu durerea sa.

Cultura este suma tuturor formelor de arta, de iubire si de gandire, care, pe parcursul secolelor, l-au ajutat pe om sa fie tot mai putin inrobit.

Cultura nu se mosteneste, se cucereste.

Vanitoasa, rasfatata, aroganta... Toate aceste calificative, desigur, se aplica personajului. Dar ea da dovada de curaj si determinare si de aceea, cred, ca multe femei trebuie sa o admire in secret - chiar daca putem accepta cu greu numeroasele sale defecte. (Vivien Leigh despre Scarlett, revista Studio, noiembrie 1991) © CCC

Cînd un personaj s-a născut, îşi dobîndeşte totodată o asemenea independenţă, chiar şi faţă de propriul său autor, încît poate fi imaginat de alţii în multe şi diverse posturi la care autorul nici nu s-a gîndit; poate să dobîndească uneori chiar şi o semnificaţie pe care autorul nici n-a visat să i-o dea! (Șase personaje în căutarea unui autor)

Comuniştii spun întotdeauna despre duşmanii lor că sunt fascişti.