Citate de Franz Kafka

Mi-am petrecut viata incercand sa ma apar de dorinta de a-i pune capat.

În fiecare zi, îmi doresc să fac lumea mai frumoasă decât am găsit-o. © CCC

Lumea asta, știi, lumea asta a adulților, eu nu fac parte din ea. © CCC

Citim lumea pe dos si pretindem ca ne insala.  

Nu putem mulțumi pe toată lumea și nu toată lumea ne poate face pe plac. Proverb francez © CCC

Atata timp cat nu incetezi sa urci, treptele nu se vor termina; sub pasii tai care urca, ele se vor inmulti la nesfarsit. (Protectori)

Lumea a trecut întotdeauna prin perioade de nebunie pentru a avansa puțin pe drumul spre rațiune. © CCC

Actuala lume occidentală rămâne sub imperiul raționalismului, pozitivismului și scientismului care au apărut în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea și, cu aroganță și infantilism, l-au negat pe Dumnezeu și viața de apoi. Sub pretextul de a face omul fericit, această ideologie limitată la preocupările materiale și pământești a vrut să stârpească orice sentiment religios, orice dorință de veșnicie, orice abordare spirituală; dar, în loc să elibereze individul și să emancipeze masele, le-a înrobit unor idoli precum progresul, banii, plăcerea, notorietatea și sinele atotputernic. Negarea transcendenței divine și a unei lumi invizibile nu-i face pe oamenii moderni mai liberi sau mai fericiți, dar de ea beneficiază politicienii lacomi și șarlatanii care își vând sistemul sau rețetele lor de bunăstare, tuturor stăpânilor ca să nu gândească... Cetățeanul se găsește redus la starea pasivă de consumator și spectator, absoarbe tot timpul zgomote, imagini, sloganuri, fără spirit critic, îngrozitor de obedient. Lipsit de interioritate și de relații de viață cu ceilalți, este sortit virtualului, rețelelor de socializare, mirajului ecranelor. Astfel, polemiști, pelerini ai Absolutului precum Bloy, Péguy, Bernanos, Berdiaev, Soljenițîn au denunțat acest lucru cu mult înaintea mea, dar vocile lor profetice rămân „neauzite”. Filosofii greci și romani și profeții biblici vorbesc și ei despre vremuri de fericire și mângâiere, dar acestea nu au nicio legătură cu rețetele de dezvoltare personală și cu nenumăratele terapii. Fericirea de aici de pe pământ nu este altceva decât a trăi conform Binelui, a dobândi înțelepciune, a-ți înălța sufletul și a contempla realitățile cerești și, de asemenea, a răspândi semințe de frumusețe și iubire în jurul tău. © CCC

Lumea în care trăiesc. Am tot vrut să fiu mai bună ca alţii, să ajung ca alţii, să-i depăşesc pe unii, să-i înţeleg pe alţii... Nu poţi ignora lumea ca să-ţi urmezi drumul ales, trebuie să-i vezi bine, să ştii cu cine te măsori, cum arată oamenii pe dinăuntru, mai ales în meseria mea. Nu poţi fi actor fără să fii măcar unul dintre oamenii lângă care trăieşti... (Niste raspunsuri)

Lumea este dispunerea naturala si spatiul tuturor gandurilor si perceptiilor mele explicite. Adevarul nu locuieste doar inlauntrul omului, sau, mai exact, nu este launtrul omului, pentru ca fiinta umana traieste in lume si doar in lume se poate cunoaste pe sine.

Întreaga lume este o serie de miracole, dar suntem atât de obişnuiţi cu ele încât le considerăm lucruri obişnuite. © CCC

Imaginea nu este o idee oarecare exprimată de regizor, ci o întreagă lume oglindită într-o picătură de apă. © CCC

Lumea e plină de locuri în care aș vrea să mă întorc. (Un bun soldat. Povestea unei pasiuni) © CCC

Lumea întreagă îţi aparţine, dacă ştii să admiri. (Cugetări)

Există o singură necesitate: ca lumea să existe. Cum se adaptează individul la acest lucru nu contează prea mult. (Agnes Bernauer) © CCC

Această lume este o comedie pentru cei care gândesc, o tragedie pentru cei care simt. (Scrisoare către Sir Horace Mann - 31 dec. 1769) © CCC

Nu pierdeti timpul cautand obstacole; s-ar putea sa nu existe.

Lumea e mare, dar noi suntem şi mai mari, dacă ne credem în stare s-o cucerim!

Tot ce nu vizeaza esentialul imi este indiferent. Fericirea n-as putea-o atinge decat daca as reusi sa ridic lumea ca s-o fac sa intre in adevar, pur, imuabil.

Nu înțelegi? Când nu observăm lumina, ea este o particulă. Când o observăm, devine o undă sau un val. Conștiința noastră determină forma pe care o ia lumina. Cu alte cuvinte, gândurile și conștiința noastră pot schimba lumea. Ceea ce vedem, ceea ce auzim și ceea ce atingem s-ar putea să nu fie toate adevărate; dar ceea ce gândim, ceea ce rămâne în mintea noastră și ceea ce simțim s-ar putea să fie „adevărate”, aceasta o „învățăm” și o „acceptăm” ca origine și temelie a lumii noastre. Emoțiile și conștiința noastră pot pătrunde și afecta toate lucrurile tangibile și intangibile. Cu alte cuvinte, atâta timp cât ne dorim, avem capacitatea de a schimba lumea. (Psihologie) © CCC