Sunt aici. Exist. Sunteți aici. Existați. Suntem aici. Existăm. Ce mai încoace și-ncolo! E de mirare. E stupefiant. Dar așa stau lucrurile. Participăm cu toții, fără să fi solicitat, la o evidență fragilă, luminoasă și confuză, la care ținem mai mult decât la orice, deși deseori o vorbim de rău: viața.
Din câte știm și cel puțin până astăzi, această viață, care este cel mai de preț bun al nostru, se desfășoară pe o planetă privilegiată și banală, o fracțiune minusculă, și sincer vorbind, rizibilă, din imensul univers.
(Călăuza rătăciților, Uimirea)
© CCC
Ce-i viaţa, dacă nu umbra unui vis care fuge?
Trebuie sa ne ducem fiecare propria noastra viata, fara egoism si fara sa-i socotim pe ceilalti numai ca niste mijloace, dar totodata fara sa ne tagaduim cu totul pe noi insine, sa ducem o viata de sine statatoare si potrivita firii noastre, cu un echilibru rational intre indatoririle fata de altii si indatoririle fata de noi.
Viata noastra constienta nu este decat o coaja de nuca plutind pe oceanul inconstientului nostru.
Iubirea de viaţă este nedespărţită de frica de moarte.
Si viata mea, pentru ochii tai, incet se otraveste.
(Brandusele de toamna)
© CCC
Viata este o creație continua de o imprevizibila noutate.
Tinem la viata ca la o femeie iubita: pe zi ce trece, ii descoperim tot mai multe scaderi si totusi nu ne putem desparti de ea…
Secundum naturam vivere.
A trai potrivit cu legile naturii.
Turpe est beatam vitam in auro et argento reponere
Este rusinos sa-ti pui fericirea vietii numai in aur si argint.
Nu-ntelegi ca merita sa traiesti pentru ca sa vezi cum cad frunzele si apoi cum cresc mugurii, pentru o zi in care e soare, pentru alta in care ploua?...
Adevărata bucurie în viață aceasta este: să fim folosiți în slujba unui țel pe care noi înșine să-l socotim peste măsură de însemnat. Să fim o forță a naturii și nu un jalnic ghemotoc egoist de lipsuri și nevoi, care se jeluiește că lumea-ntreagă nu se devotează îndeajuns propriei noastre fericiri. Eu unul sunt de părere că viața mea aparține comunității și, cât trăiesc, a face tot ce pot în slujba ei este pentru mine în același timp datorie și privilegiu. Când îmi va sosi ceasul, vreau să mor folosit până la capăt, căci iubirea mea e cu atât mai mare cu cât muncesc mai mult. De bucurat, mă bucur de viață așa cum mi-a fost dată. Viața nu este pentru mine o lumânărică iute stinsă; ci o măreață torță pe care deocamdată o țin strâns și vreau s-o fac să ardă cu o flacără cât mai strălucitoare înainte de-a o da mai departe generațiilor care vin.
(Om și Supraom)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.