Citate despre Natiune

Fa-ti datoria oricand; totdeauna va fi cineva care sa te vada: tu insuti.

Nu e greu sa gasesti adevarul.  E greu sa ai dorinta de a-l gasi.

Adevărul e unul pentru toţi, dar fiecare popor îşi are minciuna sa, pe care o numeşte ideal.

Eroii nu mor niciodata pentru natiunile din care s-au nascut sau pe care, cu spiritul lor creator, le-au plasmuit din nou.

Inainte de a tipa impotriva scriitorului cu scrisul obscur, vezi cata lumina ai tu in mintea ta.

A lasa fiului tau o mostenire e ca si cum l-ai tine pe umeri, pe cand altii se caznesc sa se suie.

Clemenceau intruchipa si exprima Franta. In masura in care o simpla fiinta omeneasca, marita in chip miraculos, poate fi cumva o natiune, el a fost Franta. Fantezia zugraveste popoarele ca animale simbolice - leul britanic, vulturul american... cocosul galic. Dar batranul Tigru, cu originala si eleganta lui bereta, cu mustata sa alba si ochii sai arzatori, ar fi o mascota mai potrivita pentru Franta decat orice oratanie din curte.

Fiecare are un drum pe care poate fi condus, dar nu i se poate crea un alt drum decat acela pe care e chemat sa mearga.

Moartea nu ne priveste pe noi, ci pe acea putere care o da. Noi n-o putem face asa sau altfel in esenta ei. Pe noi ne priveste viata, caci noi o cream din zilele ce ni se dau.

Cultura poporului fara carti pentru acesta, nu se poate. Si fara cultura poporului, orice alcatuire economica, orice forma politica, n-au valoare.

Popoarele cele mai civilizate sunt la fel de aproape de barbarie ca si fierul cel mai lustruit, de rugina.

Persecutand, nu distrugi ideea: zdrobind colivia, eliberezi vulturul.

Va fi neplăcut, zice Dumnezeu, dacă nu vor mai fi acești francezi. Sunt lucruri pe care le fac, nu va mai fi nimeni care să le înțeleagă. (Misterul Sfinţilor Inocenţi) "Viețile poporului francez au fost plantate, dezrădăcinate și replantate de-a lungul istoriei. Cuceritorii romani au lăsat francezilor un sentiment de fast și grandoare, precum și o afinitate pentru control și organizare birocratică. Romanii au introdus conceptele de centralizare și birocrație complexă care au prins rădăcini în inimile și mințile franceze. Conceptul actual de grandoare al Franței a fost pentru prima dată îndreptat asupra poporului francez în timpul lui Ludovic al XIV-lea. Din această epocă epică a apărut ideea că francezii erau gardieni ai valorilor universale prețuite și că țara lor era un far pentru întreaga lume. Francezii se vedeau favorizați, posesori de idei și valori râvnite și prețuite de restul omenirii. După cum se spune, poetul francez Charles Peguy a scris: „Ce neplăcut va fi, zice Dumnezeu, dacă nu vor mai fi francezii."." (Martin J. Gannon, Rajnandini Pillai - Understanding Global Cultures / Înțelegerea culturilor globale) © CCC

Pulsul preocuparilor noastre sa bata in ritmul, fie si infrigurat, al timpului. Orice subiect am trata…sa-l interpretam in sensul vremii noastre, sa-i stoarcem ceea ce aceasta vreme doreste pentru folosul ei. Sa pornim de la societatea contemporana si sa ne intoarcem la ea.

Nu uita niciodata ca oricine te iubeste cere de la tine o iluzie de ideal. Da-o, ori nu te lasa iubit.

Radacina convingerilor este experienta.

Utopia inseamna ceva care nu e nicaieri, decat setea sufletelor noastre dupa ce ar trebui sa fie.

O natiune se afirma in istoria universala mai puternic prin biruintele spirituale si culturale decat prin izbanzi militare ori politice. Acestea din urma sunt vremelnice si nesigure, dupa anumite constelatii si situatii, in timp ce un vers nou, o melodie noua, o gandire originala, o fapta morala impunatoare, tot ce contribuie efectiv la sporirea si imbogatirea tezaurului spiritual comun al omenirii, aduce natiunilor un prestigiu permanent si o justificare deplina a dreptului lor la existenta, alaturi de natiunile mari ale lumii.

Guvernarile formeaza caracterul natiunilor.

Dumnezeu face zile cu soare si zile cu nouri; intamplarea face zile cu noroc si zile fara noroc, iar omul, zile vrednice si zile nevrednice.