Citate despre Bucurie

Foloseste-te de buna dispozitie a momentului, caci vine asa de rar.

Anticii găseau mai multe bucurii în existența lor publică, și mai puține în existența privată: în consecință, atunci când sacrificau libertatea individuală libertății politice, ei sacrificau mai puțin pentru mai mult. Aproape toate bucuriile modernilor se află în existența lor privată. Imitându-i pe antici, modernii ar sacrifica deci mai mult pentru a obține mai puțin.

Bucuria este copilul ocupatiei.

Bucuria si durerea masoara greu orele; prima le face secunde, cealalta, secole.

Bucură-te că vezi soarele, că mergi pe picioarele tale, că ești sănătos, că toți ai tăi sunt în stare de funcționare și lasă gândurile negre! Uită-te la o floare, la un copac, la firul de iarbă, la păsările cerului și zi: Doamne, iartă-mă că nu știu să mă bucur de toate binefacerile Tale!

Ca să fii plin de toate bucuriile şi durerile lumii, urmează pilda vioarei: goleşte-te de tot ce eşti tu, scobeşte-ţi tot miezul egoismului, aşa ca înăuntru să circule, ca un aer, sufletul universal. (Gânduri albe)

Bucuria este viaţa văzută printr-o rază de soare.

Am preferat întotdeauna bucuria, veseliei. Veselia este un fel de a te comporta, pe când bucuria este o stare a minţii. Veselia e de scurtă durată, bucuria e permanentă şi constantă. *

Nu există bucurie mai mare decât cea neașteptată. (Antigona)

Suferim prea mult pentru putinul care ne lipseste si ne bucuram prea putin de multul pe care il avem!

In oameni pot exista laturi in contradictie, unitatea fiintei umane fiind mai mult un ideal.

In lumea asta n-ai intotdeauna bucurii; viata e amestecata. Nu toate clipele sunt bune.

Ai avut o mare bucurie pentru ceva? Ia-ţi adio! Ea nu revine a doua oară.

Rasul e ca soarele: alunga iarna de pe chipul oamenilor.

In strafundul fiecarei bucurii e si melancolie.

Ceea ce ne-a bucurat cândva nu putem pierde niciodată. Tot ce iubim profund devine o parte din noi.

Bucuria trebuie sa fie generata de tine insuti. Ea exista ori nu exista. Bucuria e intemeiata pe ceva prea profund pentru a fi inteles si comunicat.

Prin practicarea, sau in contactul cu arta, se creeaza incetul cu incetul o stare de dezinteresare sufleteasca, ce poate servi ca baza a vietii morale, a carei esenta este lepadarea egoismului.

Scopul ultim pentru care merita a fi dorite toate lucrurile (fie ca avem in vedere binele nostru propriu sau acel al altora) este o existenta lipsita, cat e cu putinta, de durere si bogata, cat se poate mai mult, in bucurii.

Foarte puțini oameni au stăpânit arta de a se bucura de bogăția lor. Am stăpânit arta și, prin urmare, îmi petrec timpul distrându-mă. © CCC