Citate despre Clepsidra

Am impresia că joc spînzurătoarea cu mine însumi. Dar nu s-au inventat încă toate cuvintele care-mi trec prin minte.

Cu cît cobori mai adînc în inima omului, cu atît ţi se astîmpără setea de cuvinte.

Spune‑i unei femei ce vrea să audă şi toate iubirile ei se vor transforma în tăceri.

Spune-mi cu ce cuvinte să te satur de cuvinte.

Cel care îşi face casă în mijlocul cuvintelor va avea întotdeauna pereţi de trainice vise.

Te voi iubi în fiecare minut cîte o zi, pînă cînd toţi anii se vor umple de preistorii.

Tăcerea accentuează profilul unui cuvînt.

Cu fiecare cuvînt, mi se scurge o picătură de viaţă.

Oare pot măsura efemerul cu pumnii strînşi, clepsidră între cer şi pămînt?

Istoria poeziei nu trebuie căutată în biblioteci, ci în arhivele sufletului.

Probabil, într-o eră glacială, cărţile vor face din nou cald în casele noastre.

Dragostea este un pod de flori între inimi.

Am renuntat la marginitul Eu, nemarginindu-ma-n tine.

Chiar şi diferiţi, sîntem degetele aceleiaşi palme ce ţine planeta într‑un echilibru perfect, cosmic şi spiritual.

Geniile sînt suflete care au atins marginea universului.

Îmi dau seama că nu suntem altceva decât fantome sau ușoare umbre, noi ce trăim pe pământul acesta. (Aiax)

Cînd crezi c‑ai ajuns pe piscul cuvintelor… priveşte sus către stele.

Iubim fără să ştim ce‑i iubirea şi cînd ştim nu mai reuşim să iubim.

Dacă adevărul ar avea umbră, i‑am spune Om. Dacă ar avea urmă, i‑am spune călătorie. Dacă ar avea aripi, i‑am spune speranţă. Dacă l‑am şti dinainte, i‑am spune destin. Dacă l‑am uita, i‑am spune moarte. Dacă ar fi revelaţie, i‑am spune Dumnezeu.

Iubirea este un şir infinit de‑ntrebări, pe care facem echilibristica vieţii.