De ce sa se omoare oamenii intre ei? Ce am cu cel de dincolo, cand nici nu-l cunosc, si nu-l urasc, pentru ca nu mi-a facut nimic niciodata? De ce sa-l omor daca el, ca si mine, sufera oroarea aceluiasi destin? Oare acolo, de unde-mi pandeste miscarile si-mi ocheste inima, inceteaza el de-a fi un om si de a-mi ramane un frate?
Sunt lucruri care, nimeni nu stie de ce, nu se marturisesc; lasi pe ceilalti sa le ghiceasca.
Iarta celui care marturiseste.
Ideea de lupta a omului impotriva omului a fost si va ramane o mare, dureroasa si rusinoasa absurditate.
Ferește-te cât poți să spui tot ce știi.
(Fragmente)
Viata este o calatorie de cincizeci, saizeci sau o suta de ani. Cei ce se intalnesc la inceputul acestei calatorii sa nu se mai desparta, pentru ca drumul in doi e mai usor, si pentru ca intotdeauna vor avea nevoie unul de altul.
Nu am omis vreuna dintre acțiunile mele sau vreunul dintre gândurile mele în acest jurnal. Sunt adevărate și firești ca sufletele înaintea lui Dumnezeu.
(Jurnal)
© CCC
Ce este viata?...O succesiune infinita de forme… un conglomerat de aspiratii care se prabusesc intr-un antagonism universal si etern.
Sufletele care nu-si destainuie tainele niciodata… sunt ca odaile cu ferestrele inchise, care nu se aerisesc.
Marturisirea este foarte aproape de nevinovatie.
In lantul ei de prefaceri, viata pastreaza si respecta principiul ei fundamental: frumosul din care tasnesc cele doua mari efluvii: puterea si fecunditatea!... si de aici continuitatea ei in vesnicie.
Nici un doctor nu vindeca mai sigur si mai definitiv ca timpul. El nu cunoaste probleme fara solutii.
Vrei să plictisești pe cineva? Spune-i tot ce știi.
(Dicționarul filosofic)
Moartea poarta in ea samburele vietii.
Binele, ca si raul, se afla permanent in noi. Sunt doua elemente care stau alaturi, se pandesc si se incaiera, fara ca vreunul sa vrea sa ramana invins. Cand unul ne indeamna spre dreapta, celalalt ne ademeneste spre stanga. Unul ne impinge inainte si altul ne smuceste inapoi…intre ele sta sufletul nostru, care nu prea stie de al cui indemn sa asculte.
Orice gand ascuns roade ca un vierme. Il simti, il vezi, te ingrozesti privindu-l, dar nu-l poti ucide decat spunandu-l altcuiva. Atunci ferestrele sufletului se deschid larg, iar in adancul lui patrunde soarele si bucuria. Cand nu-ti marturisesti gandurile, bune sau rele, esti inspaimantator de singur si nefericit. Poate numai din nevoia acestei marturisiri s-a nascut cantecul, care in esenta lui nu-i decat un indemn launtric de a deschide ferestrele si de a da glas pasiunilor.
Nu-i nimic mai greu de suportat ca o fericire nemarturisita.
Dacă ne-am mărturisi păcatele unul altuia, am râde de cât de puţină imaginaţie avem. Dacă ne-am arăta toate virtuţile, am râde de acelaşi lucru.
Sa nu-i iei omului speranta! Sa nu-i zdruncini increderea in oameni.