Omul singuratic, in mutenia lui, vede si simte lucrurile in acelasi timp mai sters, dar si mai patrunzator decat cel ce traieste in mijlocul multimii; gandurile ii sunt mai grele, mai ciudate si intotdeauna au un iz de tristete. Imagini si constatari ce ar putea fi usor indepartate cu o privire, un zambet sau un schimb de pareri il preocupa peste masura, capata in tacere proportii, se adancesc, se prefac in eveniment, in aventura, in sentiment. Singuratatea da nastere originalitatii, frumusetii indraznete si stranii, creeaza poezia. Dar in acelasi timp genereaza absurdul, falsul, disproportionalul si nepermisul.
Nu ştiu nimic - nimic pe lume - despre inimile oamenilor. Ştiu doar că sunt singur - teribil de singur.
(Un bun soldat. Povestea unei pasiuni)
© CCC
Exista o singuratate, chiar si intre sot si sotie, un abis; si aceasta trebuie respectata.
(Doamna Dalloway)
© CCC
Cu cât o minte este mai puternică și originală, cu atât se va înclina către religia singurătății.
Lectura, o poarta deschisa spre o lume fermecata.
(Le Figaro littéraire)
© CCC
Solitudinea e conditia spiritelor superioare.
Potop, cad stele albe de cristal
Şi ninge-n noaptea plină de păcate;
La vatră-n para ce abia mai bate,
Azi, a murit chiar visul meu final.
Şi ninge-n miezul nopţii glacial...
Şi tu iar tremuri, suflet singuratic,
Pe vatră-n para slabă, în jăratec, -
Încet, cad lacrimi roze, de cristal.
(Singur)
Mulți își imaginează că iubirea va pune capăt singurătății lor, dar singurătatea este cea care permite iubirii să înflorească și să dureze.
(Spiritul singurătății)
© CCC
Ne meritam toate intalnirile, ele ne sunt acordate de destinul nostru.
Viata noastra valoreaza cat toate eforturile noastre.
Nimeni nu descopera vreodata profunzimile propriei singuratati.
© CCC
Dar, sub masca rece a unei lumi de gheaţă, strivit de risipa de vorbe şi rostiri mincinoase, ochiul său se simte părăsit. Individul simte cum planează asupra sa demonul singurătăţii, al izolării în cosmos. Nu ştiu dacă vreodată aţi încercat acest sentiment într-un strigăt comprimat de disperare. De timpuriu, Cioran percepe existenţa, prin prisma negativităţii exacerbate, ca o cădere, un declin, o voluptate satanică, însemnată de tragicul experienţei individuale. Totodată, cetăţeanul român ajunge la stadiul de “erou turmentat” din cauza unei monotonii insuportabile, sau a recunoaşterii unei limitări personale organice. Idealizează violent, utopic.
Singurătatea omului este doar frica lui de viaţă.
© CCC
Ne tesem destinul, precum un paianjen isi tese panza.
Suntem atât de singuri, Doamne -
Eu cu întrebările mele,
Tu cu tăcerile Tale!
(Fresce interioare)
Singurătatea nu exclude uneori o mare doză de sociabilitate. Cine face un efort destul de serios să pătrundă temeinic în propria-i conștiință poate fi adesea dezamăgit când înțelege că dă peste străini.
Nu există singurătate mai mare decât cea a unei căsnicii eşuate.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.