Să iubești, într-adevăr, foarte mult intelectul (cunoașterea).
Intellectum vero valde ama.
(Epistula 413-14, 3)
Prin intelect înțelegându-se capacitatea de a gândi, de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni, gândirea, rațiunea, înțelegerea, cunoașterea, în general.
Atitudinea unui creștin în fața științei ar trebui să se bazeze pe o atitudine foarte pozitivă și deschisă, deoarece în măsura în care ne permite să cunoaștem mai bine universul, ne apropie puțin de imensa bogăție a planului creației lui Dumnezeu.
Acei creștini cu o pregătire intelectuală mai mare ar trebui să fie reprezentanți activi în dezvoltarea științei, referindu-se la întregul ei, nu numai la știința experimentală, ci mai degrabă, la orice domeniu al cunoașterii.
Chiar și în secolul al V-lea, Sfântul Augustin ne-a recomandat „Intellectum vero valde ama: să iubești foarte mult intelectul” (Sfântul Augustin, Epistola 413-14, 3). Nu trebuie să ne temem niciodată de adevăr, pentru că adevărul tânjește mereu după Dumnezeu.
© CCC
Sufletul omului trece prin diferite stari; oricare din noi e uneori bine dispus, alteori abatut; nu poate fi intotdeauna la fel. E o greseala sa judeci oamenii dupa toane.
Cunoașterea este lumina minții.
(Lexicologia școlară, 1857)
© CCC
A gasi la fiecare om trasaturile care-l deosebesc de ceilalti inseamna a-l cunoaste.
Cunoașterea te face fericit, cunoasterea te face liber.
© CCC
Omul sa stie de unde vine, unde se duce, ce e binele, ce e raul, ce sa urmareasca, de ce sa se fereasca, care este criteriul dupa care va deosebi ce-i de dorit de ce-i de respins, cum se foloseste nebunia patimilor, cum se infraneaza chinurile spaimelor.
Cu cat sufletul intelege mai bine ca toate lucrurile sunt necesare, cu atat are o putere mai mare asupra afectelor, adica sufera mai putin din cauza lor.
Cunosti omul cumsecade si pe cel lipsit de omenie nu numai dupa faptele sale, ci si dupa dorintele ce le are.
E foarte periculos sa cunosti lucrurile numai pe jumatate.
Să prețuim, așadar, cu delicatețe și blândețe, mijloacele cunoașterii. Să îndrăznim să citim, să gândim, să vorbim și să scriem.
© CCC
Cunoaste felul de a fi al oamenilor cu care ai de-a face, pentru a patrunde intentiile lor. Daca o cauza e bine cunoscuta, vor fi aflate si efectele.
Nu toate experientele duc la descoperiri, toate imbogatesc insa cunoasterea… Viata e alcatuita din sesuri, din vai, din piscuri; altfel spus din platitudine si rutina, din deprimare si din bucurie(…). Viata se compune din tevi sparte, din robinete care curg, din tencuieli coscovite, din plase pe care le cari de la piata, din rufe care le speli, din coate-n tramvaie dar si din Bach si din Beethoven, din Shakespeare si din Tolstoi, din Eminescu si din Blaga, din Michelangelo si din Tuculescu. Totul e viata. Noi traim dureri si bucurii, dar mai presus de ele traim viata. Ceva sacru a carui ratiune finala n-o cunoastem sau INCA nu o cunoastem…
Sunt uimit de cât de mulți oameni vor să „cunoască” universul când este destul de greu să te orientezi în cartierul chinezesc din New York.
© CCC
Fericirea e greu de rememorat. E doar o strălucire.
© CCC
Daca cunoasterea creeaza probleme, nu ignoranta va duce la rezolvarea acestora.
Cu cât oamenii ştiu mai mult unul despre celălalt, cu atât se înţeleg mai puţin. Şi cu cât se cunosc mai bine, cu atât se simt mai înstrăinaţi.
(Trei camarazi)
Fiecare se ştie pe sine. Restul - presupuneri, mai subtile, mai puţin subtile. Cînd o să renunţăm la aroganţa de-a ne pretinde atotştiutori asupra semenului nostru?...
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.