Nu exista cuvinte, chiar si printre cele pe care le folosim in mod obisnuit, a caror acceptie sa nu depaseasca cu mai mult sau mai putin limitele experientei noastre personale. Un termen exprima nu de putine ori lucruri pe care nu le-am perceput niciodata, experiente pe care nu le-am facut sau la care nu am fost niciodata martori. Chiar si atunci cand cunoastem unele dintre obiectele la care se refera, ele nu ilustreaza decat in calitate de exemple particulare, care, prin ele insele, nu ar fi niciodata suficiente pentru a o constitui. Cuvantul condenseaza prin urmare o intreaga stiinta la care nu am colaborat, o stiinta mai mult decat individuala.
Cuvintele sunt ca monedele: ele au o valoare proprie inainte de a exprima tot felul de valori.
Pentru a putea fi iubit din toata inima trebuie sa suferi. Mila este ultimul mir al iubirii, poate chiar iubirea insasi.
Fiecare epoca isi are problemele ei, si prin rezolvarea lor omenirea face un pas inainte... Fiecare epoca isi inchipuie ca lupta ei este cea mai importanta dintre toate. Aceasta este credinta propriu-zisa a epocii, pentru care ea traieste si moare.
Nu exista decat o singura intelepciune, si aceasta are anumite limite; exista insa o mie de prostii fara margini.
Abuzul de cuvinte a fost marele instrument al sofismelor și al șicanărilor, al partidelor, al facțiunilor și al divizării societății.
© CCC
Atunci când cuvintele tac pot în sfârşit să vorbească.
Pentru mulţi oameni, cuvântul precede gândul. Ei stiu ce gandesc numai după ce au auzit ce au spus.
Chez beaucoup d'hommes, la parole précède la pensée. Ils savent seulement ce qu'ils pensent après avoir entendu ce qu'ils disent. (Aphorismes du temps présent)
Cuvântul este de aur, tăcerea este de plumb.
(Ceea ce cred)
© CCC
Fraza nu poate fi decat filtrul gandului.
Vorba, ca si oamenii, nu valoreaza decat daca sunt la locul lor.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.