Ca numesti pe cineva patimas nu depinde de marimea, intensitatea, puterea patimii sale, ci de rolul ce-l are patima sa in echilibrul fortelor sale sufletesti. Imi pot inchipui foarte bine un om slab, coplesit de cea mai spalacita patima, de alta parte un om cu suflet adanc si larg, stapanit de cea mai puternica patima, fara de a-ti face vreodata impresia unui patimas.
Oamenii mari au fost fericire pentru omenire, dar au fost, de fapt, cei mai mari nefericiti.
Un om care este atat de drept si de generos, incat recunoaste valoarea altuia, chiar in detrimentul sau, vadeste atata demnitate, incat se poate socoti superior oricui.
Simtul comun nu poate lua proportii geniale, decat sub forma umorului.
Se intampla foarte rar ca niste cuvinte afirmative si precise, rostite de o persoana cu autoritate, sa nu influenteze intr-un fel oarecare mintea celui ce le asculta.
Inainte de a ma naste, am fost o vesnicie intreaga ”nimic”. De ce ma tem acum de aceeasi ”inexistenta” cu care am avut o vesnicie timp sa ma obisnuiesc si-n care am fost deja? Nu inteleg.
Un personaj alcatuit numai din lumini, fara umbre, nu are plasticitate, nu e viu. In viata, e ca si in desen.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.