Ca numesti pe cineva patimas nu depinde de marimea, intensitatea, puterea patimii sale, ci de rolul ce-l are patima sa in echilibrul fortelor sale sufletesti. Imi pot inchipui foarte bine un om slab, coplesit de cea mai spalacita patima, de alta parte un om cu suflet adanc si larg, stapanit de cea mai puternica patima, fara de a-ti face vreodata impresia unui patimas.
Poetul - un donator de sange la spitalul cuvintelor.
Unii se dovedesc naivi tocmai prin aceea ca iau toate lucrurile prea serios…
“Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti." Ciudat: in aceasta porunca a moralei altruiste, egoismul este propus ca exemplu de urmat, ca model, ca masura.
Lumina ce-o simt
năvălindu-mi în piept când te vad,
oare nu e un strop din lumina
creată în ziua dintâi,
din lumina aceea-nsetată adânc de viaţă?
Nimicul zăcea-n agonie
când singur plutea-ntuneric şi dat-a
un semn Nepătrunsul:
"Să fie lumină!"
O mare
şi-un vifor nebun de lumină
facutu-s-a-n clipa:
o sete era de pacate, de-aventuri, de doruri, de patimi,
o sete de lume şi soare.
Dar unde-a pierit orbitoarea
lumină de-atunci - cine ştie?
Lumina ce-o simt năvălindu-mi
în piept când te vad - minunato,
e poate ca ultimul strop
din lumina creată în ziua dintâi.
(Lumina)
Cînd crezi c‑ai ajuns pe piscul cuvintelor… priveşte sus către stele.
Am impresia că joc spînzurătoarea cu mine însumi. Dar nu s-au inventat încă toate cuvintele care-mi trec prin minte.
Numai cine cunoaşte singurătatea va stăpîni cuvîntul.
Unii isi analizeaza cu atata staruinta slabiciunile, incat ajung sa le dea alt nume...
O ceasca de ceai fierbinte se raceste. O picatura de cerneala este diluata in apa dintr-un pahar. [...]. In toate aceste situatii, starea initiala este mai organizata decat starea finala. Bucata de gheata cu structura sa cristalina este mai ordonata decat firul de apa care rezulta dupa ce gheata s-a topit. Organizarea frumoasei catedrale gotice este mult superioara celei a gramezii de piatra informa din care a devenit. Continutul de informatie scade. Am nevoie de mai multe cuvinte pentru a descrie catedrala decat gramada de pietre.
(Melodia secreta)
© CCC
Oare vitregia vietii nu constituie tocmai piatra de incercare a adevaratelor caractere?
Adam si Eva s-au cunoscut in Paradis. Si-n paradis continua pana astazi sa se cunoasca unul pe celalalt... urmasul lui si urmasa ei.
O fata frumoasa e o fereastra prin care privim in paradis.
Mă întreb dacă nu sunt pe punctul de a mă juca cu cuvintele. Și dacă cuvintele au fost făcute pentru asta?
(Constructorii imperiului)
© CCC
Există cuvîntul în faţa căruia oamenii mor. Dar ce cuvînt e acela şi cît îşi doresc unii oameni să-l ştie?
Instinct si pasiune: Intr-un domeniu unde ai pasiunea poti avea si instinct. Unde nu ai pasiune, e sigur ca nu poti avea nici instinct.
Cand vorbele sunt putine, arareori sunt spuse in zadar.
(Richard al II-lea)
Daca sunt doua feluri de lupta, unul cu cuvantul si altul cu forta, si daca unul e propriu omului, iar celalalt animalelor, suntem datori sa recurgem la cel din urma numai cand primul nu poate fi de folos.
Soarta e o prapastie in care cadem numai daca privim prea mult in ea.
Aforismul are aer de evidenta numai cand exprima o ipoteza a inimii.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.