Citate despre Intelegere

Neintelegerea dintre oameni provine poate si din faptul ca unii traiesc mai mult in trecut, iar altii in prezent.

Oare vitregia vietii nu constituie tocmai piatra de incercare a adevaratelor caractere?

Unora le poate placea numai ce inteleg, altii pot intelege numai ce le place.

Lucrurile cele mai sublime sunt, adesea, cel mai putin intelese.

Unii se dovedesc naivi tocmai prin aceea ca iau toate lucrurile prea serios…

Aforismul are aer de evidenta numai cand exprima o ipoteza a inimii.

Ranile omului zvacnesc ca inima. Sa fie oare si inima o rana?

Viaţă şi roman: viaţa nimănui nu este un roman. Viaţa noastră, a oricăruia, este alcătuită din nenumărate tan­genţe la nenumărate romane.

Eu cred ca adevarurile mari sunt asa de aproape si de imediate, incat numai de aceea nu le gasim, fiindca le cautam. Ar trebui numai sa ne deschidem ochii si sa privim; dar aceasta e foarte greu.

Unora le place numai ce inteleg, altii pot intelege numai ce le place.

Trandafirii mint, visele mor.

Se spune ca pasari calatoare, care trec noaptea in carduri peste orase, se zapacesc de lumina ce-o imprastie acestea in intuneric, si pana in zori tot dau ocol orasului, nestiind incotro s-apuce; instinctele noastre mari si mici sunt ca aceste pasari: lumina constiintei le zapaceste…

Poate calatoriile nu pot preveni bigotismul, dar demonstrand faptul ca toate popoarele plang, rad, mananca, isi fac griji si mor, se poate induce ideea ca, dacă vom incerca sa ne intelegem unii pe altii, putem deveni chiar prieteni. © CCC

Cand intelegi totul, esti foarte indulgent cu semenii tai, iar o simtire adanca te umple de o mare bunatate.

Pentru nimic nu cheltuim atata forta ca pentru lucrurile pentru care avem o ”slabiciune”.

Aforismul. Cand formulezi un aforism, trebuie sa-l aduci in situatia de a refuza orice adaos. Un aforism trebuie sa fie ceva canonic incheiat, ca Biblia.

Sunt oameni care zambesc nu numai cu coltul gurii, ci cu toata suprafata corpului lor.

Cine-si face prea multe planuri se lasa de obicei tot asa de mult condus de ,,moment" ca si cei care nu-si fac planuri deloc.

Cei mai multi isi sunt atat de straini, incat ar trebui sa vorbeasca la persoana a treia despre ei insisi - cam asa cum vorbesc copiii...

Sunt rauri care isi sapa albia prin munti de var; ele trec prin sanul muntilor si ies din nou la iveala la departari considerabile ca rauri mari. Cand cautam izvorul lucrurilor, patim cam ce patim cu raurile acestea; tot mergem pe albie in sus si credem ca acolo e izvorul raului unde-l vedem iesind din sanul muntelui…Dar izvorul e cu mult, cu mult mai departe.