Cunoaște-te pe tine însuți. (Gnothi seauton, gr.; Nosce te ipsum, lat.)
Socrate (470-399 î.e.n.)
Căutătorul sincer a început în mod înţelept să caute răspunsuri în interior, să se cunoască pe sine. Ca o dovadă în acest sens, pe frontispiciul templului lui Apollo din Delphi, o veche maximă spune: „Homo nosce te ipsum” – în greacă, Gnothi Seauton, atribuită mai întâi primului filosof grec Thales din Milet (635 – 543 î.e.n.) – şi înseamnă „Omule, cunoaşte-te pe tine Insuţi”, continuarea fiind „şi vei cunoaşte universul şi zeii”. Se remarcă aici cuvântul cunoaştere. Este vorba însă despre o cunoaştere superioară, transcendentală, o cunoaştere a ceea ce este cu adevărat Divin.
De fapt, la origine, pierdută în negura vremurilor, îndemnul nu este, așa cum se crede adesea, o invitație la introspecție. Această formulă imperativă, înscrisă pe friza de sub frontonul templului lui Apollo din Delphi, invita oamenii să se recunoască slabi în fața zeilor. Templul din Delphi era închinat zeului Apollo și găzduia celebrul Oracol care, prin intermediul preotesei Pythia, în cadrul unui ceremonial mistic, oferea răspunsul zeului la întrebările pelerinilor.
Ruinele templului lui Apollo din Delphi, unde se spune că ar fi fost gravat dictonul “Gnothi seauton”
Socrate i-a schimbat sensul. “Cunoaște-te pe tine însuți” însemna pentru el: să știi că ești doar un om care are opinii, dorințe și prejudecăți.
Socrate ne invită să cunoaștem ceea ce suntem cu adevărat noi înșine, adica nu corpurile noastre, ci sufletele noastre, și nu tot sufletul nostru, ci partea sa rațională. Filosofia socratică este într-adevăr o antropologie, având în centrul său cunoașterea omului. (A se vedea comentariul din dialogul lui Platon, Alcibiade I – sau Despre natura omului)
Astfel, a se cunoaște pe sine însuși apare drept obiectivul către care oamenii trebuie să tindă. Mai mult, este chiar cunoașterea esențiala ce condiționează orice altă formă de cunoaștere.
De exemplu, în sfera gândirii, omul de știință nu trebuie să se piardă în raționamentele sale și să acționeze în afara conștiinței; în sfera sentimentelor, oamenii nu trebuie să se lase conduși orbește de dorințe, de resentimente sau de ură; în sfera acțiunii, oamenii trebuie să fie capabili de autocontrol și să nu se lase conduși de împrejurări. A ști să fii înțelept determină în primul rând raportul individului cu sine.
A te cunoaște permite o mai bună interogare despre: “Ce este frumusețea?”, “Ce este dreptatea?”, “Ce este binele?”. Ne-am fi dorit ca Socrate să le fi găsit răspunsuri definitive și, adesea, suntem dezamăgiți. Dar esențialul nu constă în acumularea de cunoștințe, în a putea formula răspunsuri de-a gata, reconfortante, ci în a reflecta tu însuți, ca om, servindu-te de propria-ți rațiune. Nu mai sunt zeii sau tradițiile care ne vor ierarhiza valorile, ci cercetarea rațională.
Socrate nu a scris un rând! Dacă știm atât de multe lucruri despre el, aceasta este grație dialogurilor lui Platon care nu a încetat să-l puna în valoare.
***
Antropologie (gr. ántropos, om): stiință care se ocupă cu studiul originii, evoluției și varietății biologice a omului.
© CCC
Pe măsură ce iti devine mai clar cine esti, vei fi mai în măsură să decizi ce este mai bine pentru tine – pentru prima dată.
© CCC
Acesta este efortul intregii vieti de a constientiza si aprecia adevaratul sine.
(Chitra)
M-as socoti cel mai fericit dintre muritori daca as putea face ca oamenii sa se poata dezbraca de prejudecatile lor. Eu numesc aici prejudecati, nu ceea ce ne impiedica de a cunoaste anumite lucruri, ci ceea ce ne impiedica de a ne cunoaste pe noi insine.
It’s not who you are that holds you back, it’s who you think you’re not.
Nu cine eşti te tine pe loc, ci cine crezi că nu eşti.
Author Unknown
Daca ne cercetam bine, aproape intotdeauna vom gasi in noi un defect pe care-l condamnam la altii.