Azi, pentru mine personal, pentru cei puţini rămaşi din generaţia mea, spectacolul lumii contemporane este dezarmant. Mă simt într-o mare nesiguranţă, pentru că toată tabla de valori în care am crezut s-a zguduit. N-aş vrea să spun că s-a şi prăbuşit. Suntem însă neliniştiţi, puţin nedumeriţi, suntem şi trişti; ceea ce se petrece pe planetă nu-ţi dă senzaţia unei liniştiri iminente. Ce se întâmplă acum seamănă cu perioada prăbuşirii Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate de venirea lui Iisus: era înlocuită o pseudospiritualitate cu spiritualitatea adevărată. Dar cine vine la noi astăzi? Ai zice că mai degrabă vine Antichristul, nu Mântuitorul. Nădăjduiesc ca omenirea să-şi revină din această clipă de orbire, care cam durează.
Cândva, voi da, poate, peste o planetă pe care domneşte armonia, dar deocamdată nu mi-a arătat nimeni unde se găseşte o astfel de planetă.
Un zgomot nu dovedeşte nimic. Uneori, găina care a făcut un ou cotcodăceşte atât de tare, de parcă ar fi ouat o planetă întreagă.
Undeva, dincolo de curba întunecată a lumii, soarele şi luna se mişcau agale; pelicula de apă de pe planeta pământ era reţinută, umflându-se puţin pe o parte, în timp ce miezul ei solid se răsucea.
(Împăratul muștelor, IX. O perspectivă asupra morţii)
In infinitul timpului si al spatiului ne-am intalnit in aceeasi nebuloasa, in acelasi sistem solar, in aceeasi planeta, in acelasi secol, in aceeasi generatie, in aceeasi tara, in acelasi loc, sub acelasi acoperamant, si totusi ne uram, ori cel putin ne suntem indiferenti, in loc sa ne aruncam unii in bratele altora.
Razboiul!…Pentru ce ne uram? Purtati de aceeasi planeta, echipaj al aceleiasi nave, noi suntem solidari. Si daca, pentru a participa astfel la noi sinteze, e bine ca marile civilizatii se infrunta unele pe altele, e monstruos ca se sfasie reciproc…Caci pentru a ne elibera e de ajuns sa devenim constienti de scopul care ne apropie pe unii de altii, cautandu-l impreuna acolo unde el ne uneste pe toti.
Chiar şi diferiţi, sîntem degetele aceleiaşi palme ce ţine planeta într‑un echilibru perfect, cosmic şi spiritual.
Zgomotul nu dovedeste nimic: uneori gaina face un biet ou si cotcodaceste de parca ar fi ouat o planeta intreaga.