Spune-mi ceva, după vorbele-acele
Tânjesc de-o vecie. Oricare din ele,
Dulce-nfioară inima mea.
Spune-mi ceva…
Spune-mi ceva. Nimeni n-aude, nu știe,
Straniu, vorbele tale leagănă-adie.
Ca și o floare, vorbele tale m-ar mângâia.
Spune-mi ceva…
(Spune-mi ceva)
În jungla cuvintelor, trebuie mai întîi să fim oameni.
În spatele fiecărui cuvânt o lume întreagă stă ascunsă, aşteptând să fie imaginată.
Un cuvant bun poate salva o viata, in timp ce unul rau poate distruge o viata pentru totdeauna.
(Drumuri presarate cu ganduri nemuritoare)
© CCC
Nimic nu leaga mai mult pe oameni, decat constiinta unui trecut comun.
Cei mai cumpliti surzi sunt cei care nu vor sa auda.
Cînd crezi c‑ai ajuns pe piscul cuvintelor… priveşte sus către stele.
Îmi plac oamenii care aleg cu grijă cuvintele pe care să nu le spună.
© CCC
Cand nu gasesti un cuvant, sa fii sigur ca gandul nu s-a limpezit inca.
Cuvintele asezate diferit dau sensuri diferite, iar sensurile puse diferit produc efecte deosebite.
Vorba, ca si oamenii, nu valoreaza decat daca sunt la locul lor.
Cuvantul a fost dat omului pentru a-si ascunde gandurile.
© CCC
Un mod maret de a folosi cuvintele este sa ne ascundem gandurile.
Sunt unii care, pentru a straluci printr-un cuvant care le place, se avanta intr-o sfera care le este straina.