Citate despre Filosofie

A filozofa inseamna a incerca sa raspunzi cu mijloace supermature la intrebari pe care si le pun copiii.

Tendinta de a cauta placerea si de a evita durerea, atat in domeniul fiziologic, cat si in cel psihologic, e legea fundamentala a vietii.

Omenirea nu e nici asa de buna, cat cred optimistii cu orice pret, nici asa de rea, cat sustin pesimistii fara leac. Ceea ce nu i se poate tagadui e ca intentiile ii sint de regula mai bune decat faptele. Luata in general, omenirea e insufletita de iubirea sincera a adevarului, a binelui si a frumosului.

Esența filozofiei constă în a începe cu ceva atât de simplu, încât nu pare să merite să fie enunțat, și să închei cu ceva atât de paradoxal, încât nimeni nu-l va crede. © CCC

Nu exista idee filozofica, oricat de adanca si subtila ar fi ea, care sa nu poata si sa nu trebuiasca sa fie exprimata pe intelesul tuturor.

O filosofie nu este mai bine exprimata in cuvinte, ci prin alegerile facute de om. Pe termen lung, ne formam pe noi insine si ne formam viata. Procesul se continua pana la moartea noastra. Iar alegerile pe care le facem sunt, in cele din urma, responsabilitatea noastra.

Adevarata filosofie consta in a face, nu carti, ci oameni.

Nimeni nu are monopolul adevarului si nici al binelui.

Orice filozofie morala nu este altceva decat o slujitoare a religiei.

Fiecare om, chiar si cel mai umil, isi are filozofia sa.

Nu e cu putinţă să născoceşti ceva atât de original şi de incredibil care să nu fi fost deja spus de vreunul dintre filozofi. *

Intelepciunea filosofiei se supune teologiei. Opus Majus (1267) © CCC

Stoicii pretindeau ca poti rade in saracie, poti fi indiferent in fata nedreptatilor si a ingratitudinii, la pierderea bunurilor, ca si a parintilor si amicilor; sa privesti moartea cu sange rece, ca ceva indiferent, care n-ar trebui sa te bucure, nici sa te intristeze; sa nu te lasi invins nici de placeri, nici de durere; sa simti fierul sau focul in vreo parte a corpului, fara sa scoti nici un oftat, sa versi o lacrima; si fantoma asta de virtute si barbatie le-a placut s-o numeasca ”intelept”.

Când eram student, termenul „filozofie indiană” era de obicei considerat auto-contradictoriu, o contradictio in adjecto [contradicție în termeni sau nonsens], comparabilă cu o asemenea absurditate precum „oțelul din lemn”. „Filosofia indiană” era ceva care pur și simplu nu exista. (Filozofiile Indiei) © CCC

Succesele, pe langa partile lor bune, au si parti rele sau chiar primejdioase. Ele fac, intr-adevar, pe oameni prea optimisti si ii imping, din aceasta cauza, pe cai ce nu sunt intotdeauna sanatoase.

Filosofia este singurul mijloc de a depasi conditia de muritor si chiar de a o transforma in nemurire.

Filosofia antică ne-a învățat să ne acceptăm moartea. Filosofia modernă, moartea altora. © CCC

Cand ne gandim de unde a pornit omenirea, si cand vedem unde a ajuns, aceasta lupta de veacuri ni se infatiseaza, fara sa vrem, intr-o lumina de epopee, trista adesea, dureroasa uneori, dar mareata intotdeauna. Aceasta epopee, al carei ritm il formeaza bataile de inima ale generatiilor trecute, in urmarirea fara preget a bunurilor ideale ale vietii, este istoria culturii omenesti. In fata ei suntem datori sa ne plecam fruntea cu respect si de pe inaltimile prezentului sa privim cu mai putina mandrie scaderile trecutului. Caci pe aceste inaltimi nu ne-am ridicat numai prin propriile noastre puteri. Daca suntem astazi ceea ce suntem, o datoram in cea mai mare parte trecutului. Progresele cu care ne falim atat de mult sunt produsul sfortarilor indelungate si penibile ale tuturor predecesorilor nostri, care au gresit ca sa nu mai gresim noi, care au suferit ca sa ne apropie pe noi de fericire, care si-au istovit energiile sufletesti ca sa ne dea noua macar putinta sa zarim aurora idealului, ce ramanea ascuns pentru ei in noaptea nepatrunsa a viitorului.

Mintea omeneasca trece vesnic peste barierele ce i s-au pus si, cu cat acele bariere sunt mai greu de depasit, cu atat avantul ei e mai puternic.

Dezvoltarea intelectuala, sporind puterea de reprezentare, face pe oameni mai capabili de simpatie si, prin urmare, mai putin egoisti, mai putin rai - daca nu chiar mai buni.