Citate despre Durere

Cine poate dezvălui esenţa, amprenta temperamentului artistic! Cine poate înţelege fuziunea profundă, instinctivă a disciplinei şi a risipei pe care se bazează! (Moarte la Veneția) © CCC

Sa fii invidios pe soarta altuia - ce prostie! Parca n-am avea de suferit toti, deopotriva, soarta omeneasca si parca n-ar fi o eroare si o amagire sa invidiezi destinul altuia. Invidia e un sentiment penibil si pacatos. Trebuie sa fim faurarii constienti ai propriului nostru destin si sa nu ne secatuim uitandu-ne chioras la ce fac altii.

Scopul ultim pentru care merita a fi dorite toate lucrurile (fie ca avem in vedere binele nostru propriu sau acel al altora) este o existenta lipsita, cat e cu putinta, de durere si bogata, cat se poate mai mult, in bucurii.

Natura se infioara de placere atunci cand spiritul se inclina, prin omagiu, in fata frumusetii.

Nici durerea, nici rana unui barbat nu trebuie sa para ca sunt prea mari.

Vederea durerii provoaca neplacere daca nu exista o frumusete in cel ce sufera, o frumusete care sa poata preschimba neplacerea in dulcele sentiment al compasiunii.

O durere mare este intocmai ca o raza dumnezeiasca ce transfigureaza pe cel ce sufera.

Frumusetea este calea ce-l duce pe omul sensibil spre meleagurile spiritualitatii.

Tendinta de a cauta placerea si de a evita durerea, atat in domeniul fiziologic, cat si in cel psihologic, e legea fundamentala a vietii.

Durerea adanca tace si se ascunde.

Opiniile nu supravietuiesc, daca nu ti se da prilejul de a lupta pentru ele.

Nu-ți povesti durerea din suflet nimănui! Numai Hristos te-ajută la crucea care-o sui. Dar tu întotdeauna să suferi lângă-acel ce suferă-arătându-ți ce-amar îndură el.   Nu-ți povesti necazul din casă la străin! Numai Hristos mai poate să-ți ușure-al tău chin. Dar tu întotdeauna, când alții-ți spun plângând, ajută-le cu milă, iubindu-i și tăcând.   Nu-ți povesti la alții pe frații tăi căzuți! Numai Hristos te-ndeamnă să-i ierți și să-i ajuți. Dar tu întotdeauna, când alții-ți spun de frați, tacere, intristare si lacrimi să le-arați.   Ci spune-ți totdeauna durerea lui Hristos, și spune de-a ta casă doar tot ce știi frumos, și spune doar de bine de frații tăi mereu. Atunci și taci, și umbli, și spui ca Dumnezeu... (Nu-ți povesti durerea din suflet nimănui!)

Bucuria se impartaseste, nu si durerea. Aceasta ne apartine. E a noastra… Nu sufera imparteala.

Chiar privita din punctul de vedere al individului, creatia artistica face viata mai intensa. Ea da o fericire mai intensa, dar si uzeaza mai repede.

Cu cat este mai mare capacitatea ta de a iubi, cu atat este mai mare capacitatea ta de a resimți durerea. © CCC

Si unui dusman se cere sa-i respecti durerea.

Trebuie sa ne ducem fiecare propria noastra viata, fara egoism si fara sa-i socotim pe ceilalti numai ca niste mijloace, dar totodata fara sa ne tagaduim cu totul pe noi insine, sa ducem o viata de sine statatoare si potrivita firii noastre, cu un echilibru rational intre indatoririle fata de altii si indatoririle fata de noi.

Pentru anumite pierderi ar trebui sa existe in inima omului nesecate izvoare de durere. Nu datorita curajului sau tariei judecatii te desprinzi dintr-o adanca mahnire; plangi amarnic si esti profund miscat; dar mai pe urma, esti atat de slab sau atat de nestatornic incat te impaci cu gandul.

Durerea-ti simulata, compatimiri isi strange. Durerea-adevarata chiar fara martori plange.

Nu-i om care sa nu-si exagereze durerea.