Sunt mai miscat de farmecele virtutii decat de diformitatile viciului; intorc spatele cu blandete celor rai, si zbor inaintea celor buni. Daca intr-o opera, intr-un caracter, intr-un tablou, intr-o statuie, este un colt frumos, intr-acolo mi se opresc ochii, nu vad decat lucrul acela, nu-mi amintesc decat de el, aproape uit restul. Cum ma transform cand totul e frumos!
Oamenii virtuosi se răzbuna adesea pentru constrangerile pe care si le impun prin plictiseala pe care o inspiră.
Les gens vertueux se vengent souvent des contraintes qu'ils s'imposent par l'ennui qu'ils inspirent.
Virtutea nu înfrumusețează întotdeauna, dar viciul întotdeauna urâțește.
(Flori, fructe și spini)
© CCC
Stemmata quid prosunt — si virtus deficit omnis?
Ce valoare au genealogiile fara virtute?