Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decît iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente; o dată este patria de pământ și de piatră și încă odată este numele patriei de pământ și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine, viața se trăiește.
Noi suntem clipa care trece prin poarta existentei.
Muzica este un raspuns caruia nu i s-a pus nici o intrebare.
Poezia este ca o pasare ce zboara invers.
Schimbă-te în cuvinte, precum îți zic.
Nu poți să fii suspicios față de un copac, să acuzi o pasăre sau o veveriță de subversiune sau să contești ideologia unei violete.
© CCC
Acum in meta foeni quaerere.
A cauta acul in carul cu fan.
Currus bovem trahit.
Carul trage boii.
Nimic mai actual, de fapt, decat viitorul.
Nu incerca sa luminezi ziua cu lampa, ca nu va observa nimeni.
Vorbirea semnifica disperarea de a avea un trup viu.
A vorbi despre limba in care gandesti este ca o sarbatoare.
Orice obiect este o forma de lumina oprita intr-o structura.