Sunt mai miscat de farmecele virtutii decat de diformitatile viciului; intorc spatele cu blandete celor rai, si zbor inaintea celor buni. Daca intr-o opera, intr-un caracter, intr-un tablou, intr-o statuie, este un colt frumos, intr-acolo mi se opresc ochii, nu vad decat lucrul acela, nu-mi amintesc decat de el, aproape uit restul. Cum ma transform cand totul e frumos!
Dar viciul nu are catusi de putin drept mama invatatura,
Iar virtutea nu este fiica ignorantei.
(Tragicele)
© CCC
Orice fiinta omeneasca e o creatura diferita in fiecare dintre cei care o privesc.
Nu se iubesc cu adevarat decat aceia care nu se cunosc inca.
Este un viciu comun oamenilor sa li se para mai frumoase lucrurile dificile, si cei mai multi considera ca nu stiu nimic cand descopera cauza clara si simpla a unui lucru, in timp ce admira unele teorii sublime si profunde ale filosofilor, desi acestea se sprijina, asa cum se intampla de cele mai multe ori, pe fundamente care n-au fost niciodata suficient cercetate de cineva; nebuni desigur, care prefera luminii, intunericul.
Vitia nobis sub virtutum nomine obrepunt.
Viciile se cuibaresc in noi sub denumirea de virtuti.
(Seneca Philosophus, Epistulae)
Poezia nu-i alta decat o revarsare fireasca a inimii.
Sub laceris crebro virtus latet aurea pennis.
Adeseori, sub haine zdrentaroase, se ascunde o inima de aur.
(Cicero, Tusculanae Disputationes)
La baza virtutii sta greseala.
Nu poti sa faci vreun rau, cand ai doar dragoste in suflet.
Oderunt peccare boni virtutis amore.
Oamenii buni se feresc sa greseasca de dragul virtutii.
Ideea…dintr-o idee poti sa fii fericit ori sa suferi cumplit; sa mori ori sa traiesti.
Originea nu înseamnă nimic, unde nu e virtute… virtutea este cel dintâi titlu de noblețe.
A vitiis nescit desistere, quando senescit.
Nu poate sa se opreasca de la vicii, decat cand imbatraneste.
Nam vitiis nemo sine nascitur, optimus ille est
Qui minimus urgetur.
Nimeni nu vine pe lume fara vicii: dar cel mai bun om este acela care este stapanit de cele mai mici vicii.