Suferinţa, încercările, dramele apropie de cer, înlesnind transcendenţa. Iarna e timpul celor mai lungi călătorii interioare. După cincizeci de ani, inima devine cord. Orice viaţă e, în esenţă, reaşezare perpetuă, veşnică proiecţie spre ceva neatins, un vis, o năzuinţă, un miraj.
Când te simţi lovit, apăsat de viaţă, trebuie mai ales atunci să-ţi îndrepţi ochii spre zona solară a speciei: să asculţi muzică, să reciteşti o poezie, să te uiţi la un tablou. Dintr-o dată, simţi cum, de la nivelul râmei, fiinţa ta se ridică pe verticala piscului.
Trebuie sa invingem teama de ce va veni si amintirea vechii suferinte, aceasta fiindca nu ma mai intereseaza, aceea fiindca nu ma intereseaza inca.
Niciodata nu a devenit cineva mai nenorocit decat atunci cand singur a gresit. Suntem, daca nu stapanii, in tot cazul creatorii nostri.
Suferinta nu este poate decat o placere violenta.
Sursa suferințelor noastre se află de obicei în greșelile noastre.
(Predici)
© CCC
Suferim prea mult pentru putinul care ne lipseste si ne bucuram prea putin de multul pe care il avem!
Unde sta greseala, locuieste si remediul.
A gresi e omenesc, a ierta, dumnezeiesc.
(Un eseu despre critică)
Nenorocirea de a nu putea plange este una dintre cele mai crude.
A greși este omenesc, a ierta este divin.
(Un eseu despre critică)
© CCC
O persoană care nu a comis niciodata erori nu a încercat niciodată nimic nou.
© CCC