Exista un pesimism care se naste dintr-o saracie si altul dintr-un prisos de viata. Cel dintai exprima slabiciunea noastra, al doilea, o nemarginita sete de viata. In cazul dintai, suntem incapabili sa gustam lumea si viata, in al doilea, lumea cu toate comorile ei nu e in stare sa ne indestuleze patimile si nesfarsitul dor de a trai, si zicem: ,,lumea e un rau”.
Femeile sa tina bine minte ca numai acela e demn de dragostea lor, care le-a considerat demne de respectul lui.
Un inceput de admiratie fata de adversar, este un inceput de capitulare in fata lui.
S-a gasit mijlocul de a transforma in virtute neajunsurile graiului omenesc: paradoxul in general.
Femeia a adus păcatul pe lume.
(Ulise)
De cate ori aud vreun om de stiinta pronuntand cuvantul «metoda», am impresia ca vad un sarpe care a inghitit penibil un corp mai mare decat el.
Marele cusur al femeilor este că te iubesc, totdeauna, când ai altceva de făcut.
Rareori sunt de acord femeile si barbatii asupra meritului unei femei: interesele lor sunt prea deosebite. Femeile nu-si plac unele altora prin aceleasi insusiri prin care plac barbatilor; mii de gesturi prin care aprind in ei focul marilor pasiuni, starnesc in ele aversiunea si antipatia.
(Caracterele - Despre femei)
Daca femeile nu ar exista, toti banii din lume nu ar avea nici un sens.
© CCC
Femeia e singuratatea din noi ridicata la rangul de sentiment.
O femeie este ingrijorata de viitorul ei pana cand gaseste un barbat, in vreme ce un barbat este ingrijorat de viitorul sau atunci cand a gasit o femeie.
Filozofia e ,,Bemolul" vietii. Toate tonurile sufletesti le adanceste cu o jumatate de ton.
Lumina ce-o simt
năvălindu-mi în piept când te vad,
oare nu e un strop din lumina
creată în ziua dintâi,
din lumina aceea-nsetată adânc de viaţă?
Nimicul zăcea-n agonie
când singur plutea-ntuneric şi dat-a
un semn Nepătrunsul:
"Să fie lumină!"
O mare
şi-un vifor nebun de lumină
facutu-s-a-n clipa:
o sete era de pacate, de-aventuri, de doruri, de patimi,
o sete de lume şi soare.
Dar unde-a pierit orbitoarea
lumină de-atunci - cine ştie?
Lumina ce-o simt năvălindu-mi
în piept când te vad - minunato,
e poate ca ultimul strop
din lumina creată în ziua dintâi.
(Lumina)
Literatura aforistica e sarea gandirii.
Femeia este ca menta: dulce in aparenta, rece in realitate.
Poti dori ceva asa de chinuitor si de tare incat, implinindu-ti-se, nici nu te mai bucuri: te-a costat prea mult suflet.
O fata frumoasa e o fereastra prin care privim in paradis.