De teama sa nu ajung sa te cunosc prea usor, te joci cu mine.
Ma uimesti cu rasul tau cristalin dupa care iti ascunzi lacrimile.
Iti cunosc maiestria.
Niciodata nu rostesti cuvantul pe care ai vrea sa-l rostesti.
De teama ca nu te pretuiesc indeajuns, mi-aluneci printre degete in sute de feluri.
De teama sa nu te aseman tuturor, stai singura, deoparte.
Iti cunosc maiestria.
Niciodata nu o apuci pe calea pe care ai vrea s-o apuci.
Tu-mi ceri mai mult decat celelalte, de aceea esti tacuta.
C-o jucausa nepasare, te feresti sa-mi primesti darurile.
Iti cunosc maiestria.
Niciodata nu primesti ceea ce ai dori sa primesti.
(Gradinarul dragostei, XXXV)
© CCC
Ce poate dovedi mai bine frumusetea, ori alta insusire, decat tocmai opusul ei?
Ca sa dai vreunui lucru denumirea de frumusete trebuie ca acel lucru sa-ti pricinuiasca placere si admiratie.
Trebuie sa-ti gasesti cat mai multe indeletniciri ca sa-ti poti face viata suportabila. Ce-am deveni, daca ne-am pierde timpul… ; cu cat inaintez in cariera vietii, cu atat gasesc mai necesara munca. Cu timpul devine cea mai mare dintre placeri si tine loc tuturor iluziilor pierdute.
Oamenii folosesc gandirea doar drept autoritate pentru nedreptatile lor, si vorbirea doar pentru a-si ascunde gandurile.
Nu-mi ajungea o greutate într-o mână, mi-a mai trebuit şi-a doua, ca sa mă echilibrez în mersul acrobatic pe frânghia vieţii.
N-am vazut nici un muritor care sa nu aiba mai multe dorinte decat nevoi adevarate si mai multe nevoi decat satisfactii.
Omul este inzestrat cu pasiuni in vederea actiunii si cu ratiune care sa-i calauzeasca actiunile.
Sa ne ferim de a amesteca indoiala cu certitudinea si himericul cu adevarul.
Și acuma am venit să petrec carnavalul la Veneţia.
(Candid sau Optimismul, 1759)
Paradoxul - strigatul imposibil pe care il scoate inefabilul cand il impingi pana la paroxism.
Frumusetea este o scrisoare de recomandare pe care natura o da favoritilor ei.
N-ai dezmierda de n-ai şti să blestemi.
Surâd numai acei care suspină.
Azi n-ai iubi de n-ar fi fost să gemi,
de n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină.
Şi dacă singur rana nu-ţi legai,
cu mâna ta n-ai unge răni străine,
N-ai jindui după frânturi de rai,
de n-ai purta un strop de iad în tine.
Că nu te-nalţi din praf, dacă nu cazi
cu fruntea jos, în pulberea amară.
Şi dacă-nvii în cântecul de azi
e că mureai în lacrima de-aseară.
(Antiteze)
Un idealist, atunci cand se izbeste de realitate, e totdeauna mai inclinat decat oricine sa creada ca orice ticalosie e posibila.
Munca îl scutește pe om de trei mari rele: plictiseala, viciul, sărăcia.
(Dicționarul filosofic)
Ratiunea calatoreste… de la nord spre sud, insotita de cele mai bune prietene ale ei: Experienta si Toleranta.
E mai usor sa construiesti un teatru decat sa gasesti actori buni.
Indoiala este neplacuta, dar certitudinea este caraghioasa.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.