Cred că poezia, la un anumit nivel de plenitudine, nu este nici optimistă, nici pesimistă. Ea reprezintă, mai degrabă, o a treia stare a spiritului, unde contrariile încetează să existe. Nu mai există contrarii deasupra unui anumit nivel de altitudine. Astfel, poezia seamănă cu însăşi natura care nu este nici bună, nici rea; ea pur şi simplu este. Astfel, poezia nu se mai supune obişnuitelor distincţii cotidiene.
Sunt o iluzie pentru care tăcerea devine izvorul fericirii, iar infernul, poarta spre paradis.
Adevaratele poezii incep acolo unde se incheie pe hartie.
Cata vreme taci, cei dimprejur
nu-ti cunosc nici merit, nici cusur.
Pastreaza cat mai mult cu putinta tacerea si nu te declara pretutindeni filosof.
Oamenii tăcuți au cele mai zgomotoase minți.
Nu poti găsi nicăieri poezie dacă nu o porti in tine insuti.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.