Ştii ţara unde sînt lămîi în floare,
şi portocale ard prin verzi frunzare?
Din cerul clar adie vîntu-n pace,
şi lauru-i semeţ, iar mirtul tace.
O ştii cu-adevărat?
Spre ea, spre ea,
O, al meu drag, să plec cu tine-aş vrea!
Ştii casa? Ea se-nalţă pe coloane;
sclipesc odăi şi strălucesc saloane,
şi sînt statui, şi-ntorc priviri spre mine:
Copilă tristă, ce-au făcut cu tine?
O ştii cu-adevărat?
Spre ea, spre ea,
O, al meu domn, să plec cu tine-aş vrea!
Ştii creasta-n munţi, cu-a ei poteci de fum?
Prin negură catîru-şi cată drum.
În peşteri e sămînţă de balauri.
Cad stînci şi vin puhoaie prin coclauri.
O ştii cu-adevărat?
Spre ea, spre ea
Rîvnim. O, tată, să plecăm aş vrea!
(Mignon)
(Traducere Teodor Boşca)
- La vârsta ta se merge la bal și nu la pol.
- Unul nu îl împiedică pe celălalt; dacă mă întorc, voi avea destul timp să merg la bal.
- Și dacă nu te întorci?
- Veți avea plăcerea de a spune: i-am prezis bine.
(Călătoria unei femei la Spitzbergen, cap. Prima scrisoare, p. 3-4)
© CCC
Ah, vraja ideilor si a lucrurilor spuse numai pe jumatate, a plecarilor fara itinerar, a revelatiilor neasteptate, a intalnirilor fortuite, a ruinelor scaldate de luna, a crampeielor de statui (cate sugestii, Dumnezeule, cate sugestii) si a metaforelor atat de frumoase de-ti vine sa inchizi ochii si s-asculti in tine o muzica ciudata ca o incantatie imprumutata de la amurg!
Să ne imaginăm un om pe bicicletă: indiferent cine este, putem şti trei lucruri despre el. Ştim că dacă s-a urcat pe bicicletă trebuie să pedaleze. Ştim că la un moment dat se va opri şi va coborî. Şi, cel mai important, ştim că dacă într-un moment al călătoriei sale se va opri şi nu va mai pedala şi nu se va da jos, va cădea. Aceasta este metafora pentru călătoria prin viaţă a oricărui om, în orice societate.
În 1900, am făcut prima mea călătorie. A fost la Cagliari, frumoasa capitală a Sardiniei. Acolo l-am întâlnit pe soțul meu. Ulterior, ne-am mutat la Roma, unde locuiesc în prezent. Am scris și câteva poezii care nu au fost adunate într-un volum.
© CCC
Nimic nu dezvoltă inteligența precum o fac călătoriile.
(Nimic nu dezvoltă inteligența precum călătoriile și intenționez să-ți perfecționez educația în acest fel, oferindu-ți un curs practic pe diferitele subiecte care se vor prezenta pe parcurs.)
(Aventurile marelui Sidoine și ale micului Médéric)
© CCC
…am propus să căutăm un locşor retras şi patriarhal, departe de zarva înnebunitoare a lumii, unde să ne petrecem în visare o săptămână însorită, printre uliţele sale somnoroase, un ungher uitat de lume, tăinuit de zâne, ferit de freamătul mulţimii, un romantic cuib de vultur, cocoţat pe stâncile Timpului, de unde valurile zbuciumate ale secolului al nouăsprezecelea să se audă stins şi înăbuşit.
(Trei într-o barcă)
Fiecare, ca o albină, a cules din această călătorie impresiile potrivite sufletului său. Ca o albină s-a coborât când la o floare cu suc amar, când la o floare cu suc dulce – eu m-am adăpat din potirul tuturor florilor ce am întâlnit în cale.
Singuratate: Am fost un copil singuratic si am stiut intotdeauna sa umplu aceasta singurătate. Cu toate acestea, profesia mea face sa fiu inconjurata in mod constant. Astfel, în mijlocul acestui tumult, simt de multe ori nevoia sa fiu un pic singura.
(Sylvie Vartan de la A la Z: S de la Singuratate)
© CCC
Plecare: Dintotdeauna, sunt pe punctul de a pleca. Dar nu-mi place sa plec. Acest lucru ma nelinisteste.
(Sylvie Vartan de la A la Z: P de la Plecare)
© CCC
A călători înseamnă a trăi.
(Povestea vieții mele: o autobiografie)
© CCC
Joc: Inseamna evadare, inseamna sa mentii legatura cu copilaria. Foarte devreme, am inteles ca fiind artist ti se ofera acest privilegiu.
(Sylvie Vartan de la A la Z: J de la Joc)
© CCC
Adevarata calatorie consta nu in a cauta noi peisaje, ci in a privi cu alti ochi.
Vis: Profesia mea mi-a permis intotdeauna sa visez și de asemenea, sa realizez multe vise.
(Sylvie Vartan de la A la Z: V de la Vis)
© CCC
Oricine are nevoie de mai mult de o valiză este turist și nu un călător.
© CCC
Vointa: O carte frumoasa de avut in jocul tau, un atu.
(Sylvie Vartan de la A la Z: V de la Vointa)
© CCC
Imi plac aceste clipe furate ale diminetii cand casa este cufundata in liniste, iar eu, singura treaza, stau la masa in fata cestii mele de cafea, in timp ce primele raze de soare lumineaza biblioteca. Imi ridic privirea si intalnesc zambetul tuturor celor pe care ii iubesc. Fotografiile lor ma privesc, imi zambesc. Ei sunt martorii tacuti ai zilelor fericite cand tu erai acolo, in viata, si multumita alaturi de noi.
Pentru o clipa, ma surprind cu speranta de a-ti auzi pasii, ca usa sa se deschida, ca tu sa apari, dar nu e decat liniste, tu nu vei veni, tu nu vei mai veni si aceasta evidenta imi strapunge inima. Vorbesc cu tine si sper in zadar; nu ma pot vindeca de absenta ta, mama; nu pot, nu pot. Ne-am iubit atat de mult...
(Mama…)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.