Cu totii ne dorim Marea Iubire fiindca suntem claditi in acest sens. Folosim atat de adesea expresia aceasta a sufletelor pereche. Cu totii ne-o dorim adevarata fiindca am vrea ca atunci cand ne gasim cu adevarat sufletul pereche, sa se termine definitiv acest zbucium continuu care este propria noastra existenta. De fiecare data, rezultatul vine crud si exact. Zbuciumul vietii noastre nu se va termina niciodata atat timp cat vom trai.
Atunci mai avem nevoie de sufletul nostru pereche? Oh, da, voi raspunde eu, fiindca acesta este albia in care curge fluviul vietii noastre dint-o alta realitate transcendentala, acesta este nesfarsitul pe care se sprijina orizontul inimii noastre in alte vise sau realitati transcendentale.
E o mare diferenta intre un om care da prea multe argumente si un om inzestrat cu ratiune. Acesta din urma tace adeseori, pe cand celalalt nu tace o clipa.
Oricate viscole vor trece prin tine nici unul nu-ti va aduce primavara decat iubirea.
Tacerea este sanctuarul prudentei.
(Curteanul)
Sufletul pereche este ceea ce aspiram noi si am vrea sa intelegem despre noi, este ceea ce consideram a fi perfectiune, puritate si nemarginire la propria noastra fiinta.
Nu pentru că nu ai nimic de spus trebuie să îți ții gura.
© CCC
Cine nu aude tăcerea sfâşietoare a stelelor pe bolta inimii sale nu s-a născut pentru a iubi.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.