Citate latine - Dar

Tu ești în inima mea ca un dar neașteptat și mult prea scump, pe care îl cercetez mirată iar și iar, cu-aceeași nesecată desfătare.   Ești tainica-mi putere și mândrie, de când te știu mi-i cerul mai aproape și nu mai pot durerile să vie, să-mi tulbure-ale sufletului ape.   Tu mi-ai făcut tărâna mai ușoară și inima așa de dulce, grea, ca ramura ce toamna se-mpovară de greutatea roadei de pe ea.   Asemeni unui mare cer cu stele, mi te-ai răsfrânt în suflet ca-ntr-un lac, și-adânci de-atuncea-s gândurile mele, de aur glodul inimii, sărac.   Acestea toate să ți le plătesc nu voi putea, ci lasă-mă măcar, risipitorul meu, să te iubesc, din darurile tale dându-ți dar. (Daruri)

Ma daruiesc tie, dar darul acesta al persoanei mele, mister, se preschimba, inexplicabil, in darul unui nimic.

Chipul în care dăm face mai mult decât ceea ce dăm. (Théodore)

Bis dat qui cito dat. Dă dublu cel ce dă repede. (Syrus)

Veneam cântând spre ochii-ți visători, cu mari buchete-n braț. Aveai pe masă grădini și-alei de felurite flori, ca în Liban, pontifica mireasă.   Flori ce plutesc pe apă, flori de fulgi, sau flori în munți, pe niște stânci severe, flori grase tolănite-n clime dulci și flori ce cresc sub cer de sticlă-n sere.   Dar tu ai râs de gestu-mi desuet și de neprihănita-i vâlvătaie, ai pus sub îndoială un poet buchetul risipindu-l prin odaie.   M-am răzbunat atunci pe flori. Și sunt dușmanul lor de temut. Dau foc prin Rome de trandafiri, cutreier devastând hectare mari de flăcări și arome.   Fără grădini prin anii mei te plimbi, prădând frumos dactilii amintirii. Am palme însângerate și cu ghimpi, că-n drum am pălmuit toți trandafirii. (Prinos de flori)

Ceea ce păstrezi piere, ceea ce oferi înflorește: darul are mult mai multă valoare umană decât egoismul. Proverb auvergnez © CCC

Omne vitium semper habet patrocinium suum. Viciile isi gasesc intotdeauna o justificare. (Syrus, Sententiae)

Lumea nu-ti poate darui ceea ce nu primeste de la tine.

Deschide-ți gura și închide-ți ochii și vezi ce îți va trimite Zeus. © CCC

La cel prost, tăcerea ţine loc de înţelepciune.

Cel care vrea sa ajute si nu poate asa cum doreste, este nefericit.

Darul, oricum ar fi el, nu trebuie cercetat. Donum, qualecumque sit, non debet examinari.

Multi primesc sfaturi, dar numai cei intelepti profita de ele.

Dumnezeu ne-a lăsat cel mai scump dar din toate: iubirea – jarul, lava – așa cum unor plante, le-a dat otrava.

Nu cereti ca altul sa indure ceea ce n-ati putea suporta voi insiva.

S-au aprins în noapte stele. Ce aproape sunt de ele! Numai să întind o mână Și-una-n palm-o să-mi rămână. Mamă, vrei de ziua ta Să-ți aduc în dar o stea? (8 Martie)

Darul fatal al Minervei. (Calul troian) Donum exitiale Minervae. (Vergilius, Aeneis)

De-ar fi să-ți împărtășești odată Tu bogățiile ce ai, Din toate darurile tale, Ți-aș cere-o lacrimă să-mi dai.   Mi-ai da atunci un strop de suflet, Ce din adâncuri îmi răsare, Căci numai din adâncul mării Se pescuiesc mărgăritare... (O lacrimă)

Fiecare exceleaza in unele lucruri in care altul greseste.

Am dat totul soarelui, totul, in afara de umbra mea. © CCC