Citate despre Daruri

Te leaga de lume ce-i dai, nu ce-ti da.

Darurile cuceresc pe oameni si pe zei. Pana si Iupiter e impacat cu daruri.

Omul este o fiinta impotriva careia se coalizeaza timpul, necesitatea, intamplarea, impreuna cu neghioaba si mereu sporita intaietate a multimii, - raspunse filosoful linistit. Oamenii vor ucide omul.

Totul se schimba fara incetare in noi ca si in afara noastra; chiar cuvintele pe care le pronunt in acest moment ma schimba.

Mi s-a oferit o vilă gratuită la Hollywood, dar am spus nu, mulțumesc, prefer să locuiesc în Italia. © CCC

Cu totii trecem mereu niste praguri initiatice. Fiecare accident, fiecare incident, fiecare bucurie si fiecare suferinta este o initiere. Si lectura unei carti frumoase, vederea unui peisaj maret pot sa insemne asta. © CCC

Când întemeiezi biblioteci, pregăteşti hambare publice, strângi rezerve menite să preîntâmpine o iarnă a spiritului.

Iti voi darui Perle din picaturi de ploaie Aduse din tari In care nu ploua. (Nu ma parasi) © CCC

S-au aprins în noapte stele. Ce aproape sunt de ele! Numai să întind o mână Și-una-n palm-o să-mi rămână. Mamă, vrei de ziua ta Să-ți aduc în dar o stea? (8 Martie)

Fiti pentru voi insiva o lumina.

De fapt, scriitorul este propriul sau secretar. Cand scriu, indeplinesc o sarcina, ma aflu sub propria mea dictare, intr-un fel; fac treaba grea si obositoare de a pune in ordine propria mea gandire, propria mea dictare.

Fericirea este ca o capodoperă: la cea mai mică eroare se denaturează, cea mai mică șovăială o modifică, cea mai mică lipsă de finețe o sluțește, cea mai mică prostie o amorțește. (Memoriile lui Hadrian)

Frumuseţe, minte, vorbire aleasă; zeii nu dăruiesc aceluiaşi om toate harurile, o ştim prea bine. (Odiseea)

Daruind lumina pe care nu o ai, o vei dobandi si tu.

Dumnezeu dăruiește atât cât putem noi primi de la el, iar acest lucru depinde de cât de mult ne-am golit de noi înșine.

Lumea nu-ti poate darui ceea ce nu primeste de la tine.

Frumusetea unui dar e mai mica atunci cand cel care il face nu-i da nici o importanta.

Ma tem de faptul ca istoria sistematizeaza, ca este o interpretare personala, care nu se recunoaste ca atare, sau, dimpotriva, ca scoate in evidenta cu agresivitate o teorie, ea insasi trecatoare, pe care o ia drept adevar.

O, pentru câte haruri mi-ai dăruit de-atunci, Ți-aș da atâtea imnuri cât fir de iarbă-n lunci, Ți-aș da atâtea lacrimi câți stropi pe-un cer senin, Dar numai doi ochi, Doamne, și doi genunchi Ți-nchin! (Pe ulițele lumii)

Nu cred intr-un destin prescris in mod irevocabil: il schimbam mereu pe masura ce inaintam in viata; el este fara incetare imbunatatit sau inrautatit de actele noastre.