Citate de Gustave Le Bon

A nu sti bine nu e mai bine decat a nu sti nimic… © CCC

Omul gandeste prin aforisme. L'homme pense par aphorismes.

Dragostea se teme de incertitudine, totusi creste prin incertitudine si dispare adesea din cauza certitudinii. © CCC L'amour craint le doute, cependant il grandit par le doute et périt souvent de la certitude. (Aphorismes du temps présent)

Nu putem evalua ce pierde societatea neglijând punctele forte pentru a folosi punctele slabe, călcând prostește în picioare filozofi care i-ar regla cursul într-un mod superior, pentru a se lăsa condusă de aventurieri care, de cele mai multe ori, nu au nici cap, nici inimă. © CCC

Prelungite, placerea si durerea se atenueaza repede. Prolongés le plaisir et la douleur s’atténuent vite. O placere prelungita inceteaza repede de a mai fi placere, iar o durere continua se atenueaza fara intarziere, diminuarea ei putand chiar sa devina placere... Placerea nu este deci placere decat cu conditia de a fi discontinua (G. Le Bon, 1995). © CCC

Oamenii cei mai fericiti in ceea ce priveste inteligenta au instincte, pasiuni si sentimente uneori identice. Intre un matematician celebru si cizmarul sau poate exista un abis sub raport intelectual, dar din punct de vedere al caracterului si credintelor deosebirea este adesea nula sau foarte neinsemnata.

Minciuna este un omagiu adus adevarului, asa cum ipocrizia este un omagiu adus virtutii. © CCC

Competenţa fără autoritate este la fel de neputincioasa ca si autoritatea fără competentă. La compétence sans autorité est aussi impuissante que l'autorité sans compétence.  (Hier et demain) © CCC

Pentru diplomaţi, ca şi pentru femei, tăcerea este adeseori cea mai clară explicaţie. Pour les diplomates comme pour les femmes, le silence est souvent la plus claire des explications. (Hier et Demain)

Intalnim multi oameni vorbind despre libertate, dar dintre acestia vedem foarte putini a căror viaţă nu a fost dedicată in primul rand realizarii lanţurilor. On rencontre beaucoup d'hommes parlant de libertés, mais on en voit très peu dont la vie n'ait pas été principalement consacrée à se forger des chaînes. (Hier et Demain)

Adevaratul progres democratic nu consta in a cobori elita la nivelul mulţimii, ci in a ridica mulţimea la nivelul elitei. Le véritable progrès démocratique n'est pas d'abaisser l'élite au niveau de la foule, mais d'élever la foule vers l'élite. (Hier et demain)

Vointele slabe se traduc prin discursuri; vointele puternice, prin actiune. Les volontés faibles se traduisent par des discours ; les volontés fortes par des actes. (Hier et demain)

Pentru a progresa, nu este suficient sa doresti să acţionezi, trebuie mai intai sa stii in ce mod sa acţionezi. Pour progresser, il ne suffit pas de vouloir agir, il faut d'abord savoir dans quel sens agir. (Hier et demain)

A imbatrani frumos: a castiga in transparenta ceea ce se pierde in culoare. © CCC

Daca accepti sa te alaturi gloatei, devii imun. Pentru a fi admis si apreciat trebuie sa te reduci la zero, sa devii unul cu gloata, de nedeosebit. Poti sa visezi daca visezi ca ei.

Trei categorii de adevăr ne conduc: adevărurile efective, adevărurile mistice, adevărurile raţionale. Trois ordres de vérités nous guident: les vérités effectives, les vérités mystiques, les vérités rationnelles. (Les Opinions et les Croyances)

A deghiza sub cuvinte bine alese teoriile cele mai absurde, este adesea suficient pentru a le face sa fie acceptate. Déguiser sous des mots bien choisis les théories les plus absurdes, suffit souvent à les faire accepter. (Aphorismes du temps présent)

Locul omului în viaţă nu este marcat de ceea ce ştie, ci de ceea ce vrea şi ce poate. La place de l'homme dans la vie est marquée non par ce qu'il sait, mais par ce qu'il veut et ce qu'il peut.

Cu nici o ştiinţă nu veţi construi o societate, dacă vă lipseşte un material nobil, dacă vă lipseşte voinţa vie şi bună de a trăi cinstit şi cu dragoste.

Vântul scutură toţi merii Poartă note de ghitară… Este rândul primăverii Bună sară! Evantaliul ascunde Vorbe dulci şi măşti frumoase… Dar de unde până unde? Sănătoase? Câte tragice tirade Declamate-n ironie… Dar aşa poate se cade Să şi fie. Ce dulceaţă prefăcută . . . . . . . . . . . . . . . . . . Când din gură îşi sărută Ochişorii. De-ar putea noi ştim prea bine C-amândouă şi i-ar scoate Au geloase una d-alta Nu sunt toate? Dar astfel se tot împacă Sub umbrarul cel de viţe Gungurind ca pe o cracă Porumbiţe. Numai rozele durerii Printre râs s-amestecară Când de flori se scutur merii… Bună sară! (cca. 1881–1882) (Vântul scutură toți merii…)