Citate de Aleksandr Soljeniţîn

Toate sufletele goale tind spre opinii extreme.

Sufletul se naste batran, dar devine tanar. Asta este comedia vietii. Iar corpul se naste tanar si devine batran. Asta este tragedia vietii.

Fiecărui suflet îi aparţine altă lume; fiecare suflet este pentru alt suflet o lume ascunsă. (Așa grăit-a Zarathustra 3, 317)

Stiu ca exista un singur suflet, rasfrant in mii de atitudini trecatoare.

Toamna desfrunzită a sufletelor voastre îmi place s-o luminez în amurguri. (Spovedania unui huligan)

Dacă din bunurile tale trecătoare ai pierdut Și în cămara ta mică Doar două pâini ți-au mai rămas, Vinde una și cu banii primiți, Cumpără zambile pentru a-ți hrăni sufletul. © CCC

Sufletul e o realitate cutremuratoare. Nu poate fi cumparat, nu poate fi vandut si scos la mezat. Poate fi insa otravit sau adus la desavarsire. Exista un suflet in fiecare dintre noi.

Sufletul nu ar avea nici un curcubeu, daca ochii nu ar avea lacrimi. (Lacrimi, 1892) © CCC

Ceea ce e prea clar nu e interesant. © CCC

Cel pe care l-ati lipsit de toate nu mai este in puterea voastra. El este, din nou, complet liber. (Primul cerc)

Un suflet unit in sine este asemenea unei intinderi linistite de apa.

Un om este fericit atâta timp cât decide să fie și nimeni nu îl poate opri. © CCC

Daca am putea toti sa ne uitam cu mintea limpede la istoria noastra, atunci nu am mai vedea aceasta atitudine nostalgica catre trecutul sovietic, care este predominanta acum printre cei care au fost mai putin afectati din societatea noastra. Nici tarile din estul Europei sau fostele republici sovietice nu vor mai simti nevoia sa vada in Rusia istorica sursa nefericirii lor. Ar trebui sa întelegem ca numai acceptarea voluntara si constienta a unei vine de catre un popor poate asigura vindecarea unei natiuni.

In fond, orice suflet omenesc este astfel: o lumină plapanda in drum spre vreun refugiu divin, pe care il imagineaza, il cauta, dar nu il vede. (Cercul familiei) © CCC

Doamne, ce suflete sublime puteau să se ascundă sub înfațișarea obișnuită a unora!

Tot astfel a trebuit sa gandesc si despre parintii mei. Ei spun ca eu sunt copilul lor si ca as fi ca ei. Dar chiar daca trebuie sa ii iubesc sunt pentru ei un om strain pe care nu-l pot intelege. Si ceea ce este esential la mine si poate fi tocmai esenta sufletului meu, ei considera ca e neimportant si atribuie acest ceva tineretii sau toanelor mele. Si cu toate acestea tin la mine si mi-ar face cu draga inima tot binele din lume. Un tata ii poate da copilului sau nasul si ochii si chiar si mintea drept mostenire, dar nu si sufletul. Acesta e nou odata cu fiecare om.

Dacă priveliştea cerului albastru te umple de bucurie, dacă un petic de iarbă răsărit pe câmpie poate să îţi atragă atenţia, dacă lucrurile simple din natură au un mesaj pe care-l poţi înţelege, bucură-te căci sufletul tău este viu.

Fiecare suflet este pentru alt suflet o lume ascunsa.

Sufletul doreste conlocuirea cu trupul pentru ca, fara membrele acestuia, n-ar putea nici actiona, nici simti.

Toti scriitorii care au vorbit despre inchisoare fara sa fi trecut prin ea s-au simtit obligati sa-si arate simpatia fata de detinuti si sa blesteme inchisoarea. Eu am stat acolo mult timp, acolo mi-am faurit sufletul si pot spune fara ocol: Binecuvantata fii, inchisoare..., binecuvantat fie rolul pe care l-ai jucat in existenta mea!