Citate de Honoré de Balzac

Ah, tristete! Ne petrecem jumatate din viata asteptandu-i pe cei pe care ii vom iubi si cealalta jumatate parasindu-i pe cei pe care ii iubim. (Grămada de pietre) © CCC

Cearta dintre indragostiti face dragostea si mai puternica. Amantium irae amoris integratio est. (Terentius, Andria)

Daca intr-o zi voi muri si mi se va deschide inima, vei putea citi cu litere de aur... inca te mai iubesc. © CCC

Cand iubesti pe cineva, ai intotdeauna ceva sa-i spui sau sa-i scrii, pana la sfarsitul timpurilor. (Geai) © CCC

Sărută-mi ochii grei de-atâta plâns, Doar sărutarea ta ar fi în stare Să stinga focul rău ce i-a cuprins, Să-i umple de iubire şi de soare. Sărută-mi gura, buzele-ncleştate Ce vorba şi surâsul şi-au pierdut. Îţi vor zâmbi din nou înseninate Şi-ndrăgostite ca şi la-nceput. Sărută-mi fruntea, gândurile rele Şi toate îndoielile-or să moară, În loc vor naşte visurile mele De viaţa nouă şi de primăvară. (Sărută-mă…)

Orice femeie care consimte să vorbească de dragoste sfârşeşte prin a se îndrăgosti. (Legăturile primejdioase )

Cei ce pleaca in cautarea iubirii isi arata numai propria lor lipsa de iubire. Iar cei fara de iubire nicicand nu gasesc iubire, numai cei ce iubesc gasesc iubire, iar ei nicicand nu trebuie sa o caute.

Suferinta nu este poate decat o placere violenta.

Dragostea este unicul perpetuum mobile.

Înţelege faptul că dragostea şi reuşitele măreţe implică uneori şi riscuri măreţe.

In zadar fugim de ceea ce ne este drag, imaginea sa, mai iute decat marea si valurile, ne urmareste pana la capatul lumii si oriunde am merge, ducem cu noi ceea ce ne ajuta sa traim.

Orice dragoste e o încătuşare. Chiar dacă o dulce încătuşare.

Cine poate pune frau indragostitilor si sa dea legi?

Iubirea cu adevărat omenească se poate baza doar pe respectul reciproc al demnităţii omeneşti, şi nu doar pe un capriciu al sentimentelor sau pe un capriciu al inimii.

De pe ochi ţi se ridică Languroasa lungă geană… Îl întreb: ce vrea să-mi zică E o tainică dojană? Te desfaci de-a mele braţe, Mai nu vrei şi mai te laşi, Şi îmi râzi cu-ntreaga faţă, Dulce înger drăgălaş! Şi puind mâna la gură Sfătuieşti şi ameninţi Şi-mi faci lungă-nvăţătură Cum că nu suntem cuminţi. Iar braţul meu cuprinde Acel alb şi blând grumaz „Mâni voi fi cum vei pretinde Dar cum sunt mă lasă azi.“ Astfel lupt cu-a ta mustrare De atâtea săptămâni Şi mereu a mea-ndreptare O amân de azi pe mâni. (1881) (De pe ochi ți se ridică...)

Amor est gaudere felicitate alterius. Dragostea înseamnă să te bucuri de fericirea altuia. (Leibniz)

Când iubești cu sufletul, lumea inutilă din jurul tău dispare și iubirea ta creează o altă lume nouă. (Mariana) © CCC

Daca iubirea ta nu are speranta sa fie primita, dator esti sa taci [...] Daca iubirea ta nu este primita si ajunge sa fie o zadarnica rugaminte - asta fiind rasplata fidelitatii tale - si daca nu ai puterea sufleteasca de a tacea, atunci cauta sa te vindeci, daca dai peste vreun medic priceput in asa ceva. Caci iubirea nu trebuie confundata cu sclavia inimii. Iubirea care se roaga este frumoasa, dar cea care implora este dragoste de sluga.

Pana-ntr-atat sa iubesti ca si cum soarta te va obliga sa si urasti si, de asemenea, sa urasti ca si cum, dupa aceea, poate vei iubi.

Cand ai inceput sa traiesti prin dragostea unui om, atunci cand dispare, ti se pare ca a lasat in jurul tau moartea.